Mecanica monturii
În pescuitul la crap, montura cu elastic e un concept care datează de mai bine de 30 de ani, însă e destul de puțin discutat. L-am întâlnit în literatura de pescuit engleză și, până să îl înțeleg, mi s-a părut interesant, dar lipsit de utilitate imediată. Părea genul de montură de care nu crezi că ai putea avea vreodată nevoie. Am început să-i dau mai multă atenție când am văzut că o serie de pescari cu o foarte bună înțelegere a monturilor o tratează cu toată seriozitatea.
Cea mai veche menționare a monturii cu elastic pe care am găsit-o apare în cartea lui Rob Maylin din 1993, Bazil’s Bush. Maylin a fost unul dintre cei mai influenți pescari englezi la începutul anilor 90 și a avut un impact major în domeniul monturilor. Fragmentul despre montura cu elastic, pe care Maylin o numește Powergum Rig (montură cu un segment elastic de powergum) și pe care i-o atribuie unuia dintre partenerii lui de pescuit, e următorul: „O altă idee dezvoltată pe lacul de la Farlows cu câțiva ani în urmă […] a fost o montură cu forfacul realizat din trei segmente: un segment de fir rigid la mijlocul forfacului, un segment de 5cm de fir flexibil, cu care e legat carligul, și un segment de 5cm de powergum rezistent. Materialul de powergum are o rezistență de 20lb și este folosit în combinație cu un plumb foarte greu. Ideea acestei metode este că, în momentul în care peștele ia momeala, trage de plumb și întinde materialul elastic, ceea ce determină carligul să se înfigă mult mai bine. […] Testați montura pe masă din bucătărie și veți vedea că, dacă folosiți un forfac din fir rigid obișnuit și puneți degetul pe cârlig și încercați să mișcați plumbul, forfacul se întinde la maxim și puteți simți greutatea plumbului, dar vârful cârligului nu intră de fapt în piele; mai curând puteți muta plumbul dintr-un loc în altul pe masă. Când adăugați un segment elastic în montură, elasticul se întinde până în momentul în care plumbul începe să se miște, însă efectul de resort al elasticului face în așa fel încât cârligul să se înfigă în deget.” (Rob Maylin, Bazil’s Bush, Bountyhunter Publications, pp. 207-208).
Tot în anii 90, Steve Briggs vorbește despre o montură cu elastic numită Bungee Rig, iar Frank Warwick prezintă o versiune proprie sub numele de Recoil Rig (montură cu recul). Varianta concepută de Frank Warwick a fost produsă la un moment dat de Gardner Tackle. Mai târziu, în anii 2000, Steve Renyard a prezentat o montură cu un segment elastic numită Hermit Rig. După 2010 au apărut alți pescari cu alte variante, între care o montură cu elastic comercializată de PB Products, care este disponibilă și astăzi.
Ideea acestei metode este că, în momentul în care peștele ia momeala, trage de plumb și întinde materialul elastic, ceea ce determină carligul să se înfigă mult mai bine.
Rob Maylin
Numele și materialele folosite la monturile cu elastic erau diverse, construcția putea să varieze, dar ideea era aceeași. Faptul că montura cu elastic a traversat trei decenii de evoluție sub diverse forme ne spune că are o anumită substanță. Principiul de bază al monturii este să includă un segment elastic în forfac. Montura propriu-zisă – înțelegând prin asta ansamblul cârligului și forfacul – poate fi oricare, de la cea mai simplă montură cu fir de păr la monturi elaborate cum ar fi Blow-Back, Withy Pool și multe altele. Mai precis, când vorbim despre „montura cu elastic”, termenul nu ne spune cum e legat carligul. Putem avea montura Blow-Back cu elastic, Withy Pool cu elastic, German Rig cu elastic, KD Rig cu elastic și aproape orice altă montură cu elastic, chiar și monturi rigide cum ar fi Chod Rig.
La toate monturile de acest tip, elementul elastic e folosit pentru a tensiona forfacul când peștele ia momeala. Tensionarea e mai rapidă în comparație cu un forfac fără elastic sau, în orice caz, mai eficientă. Ne putem da seama de asta după numărul mai mare de trăsături. Tensiunea din fir ajută la înțeparea peștelui. După cum o spune și textul lui Rob Maylin, dacă facem o comparație între un forfac legat cu un material obișnuit, la alegerea noastră, și un forfac legat cu același material plus un segment elastic, vedem că montura fără elastic îți permite să miști carligul mai mult decât montura cu elastic. La montura cu elastic, în momentul în care atingi vârful cârligului și începi să-l miști, elasticul se întinde și îți înfige cârligul în deget (lucru la care contribuie și cârligele extrem de ascuțite pe care le folosim astăzi). E adevărat că testele făcute pe uscat cu monturi sunt de multe ori irelevante în raport cu ce se întâmplă în apă, pentru că apa este un mediu mai dens decât aerul, dar proprietățile elastice se păstrează. Mecanica monturii e ajutată de folosirea elasticului. În plus, elasticul reduce riscul ca peștele să poată scăpa de cârlig după ce a luat momeala și s-a înțepat.
Construcția monturii
De-a lungul anilor, am lucrat cu două variante ale monturii, pe care le-am folosit la pescuitul plantat, dar care pot fi adaptate și pentru pescuitul lansat. Inițial, elasticul era integrat în forfac, după modelul văzut la alți pescari. Dezavantajul metodei era că legarea monturii era migăloasă și dura destul de mult, iar când carligul nu mai înțepa și eram obligat să schimb forfacul, pierdeam și tot ansamblul elastic pe care mă chinuisem să-l realizez. Soluția pe care am găsit-o a fost să leg separat segmentul elastic, că să-l pot păstra de la o montură la altă. Mai târziu, am descoperit că și alții se gândiseră la același lucru, înaintea mea, iar metoda cu segment elastic separat avea și un nume: Silicone Boom Rig. Numele vine de la faptul că materialul folosit că elastic e tubul siliconic pentru monturi. Alte monturi cu elastic (cum e de exemplu Hermit Rig, montura lui Steve Renyard) sunt legate cu elastic de rubeziană, care are un coeficient de alungire mai mare, dar pentru tipul de montură pe care o folosesc tubul siliconic e foarte bun. Prefer tubul cu un diametru de 0,5-0,75mm. Tubul trebuie verificat să fie suficient de elastic și rezistent la uzură.
Montura cu segment elastic integrat în forfac. În varianta inițială a monturii, legam cârligul cu un fir textil moale, tăiam 10cm de tub siliconic și urcam tubul pe forfac cu o croșetă subțire de leadcore. De ce 10cm de tub și nu mai mult? La croșetele de leadcore obișnuite, scurte, lungimea maximă de tub siliconic care încape pe croșetă e de aproximativ 10cm. Segmentul de tub se întinde până la 15-16cm. Testând montura cu un tub de 10cm, am văzut că lucrează bine și am rămas la dimensiunea asta. Tubul e fixat pe forfac cu un lest de tungsten care poate să culiseze. Lungimea firului de forfac e calculată în funcție de materialul elastic. Dacă tubul elastic se întinde până la 15-16cm, forfacul va avea cel puțin 17-18cm, lăsând firul textil descoperit pe o porțiune de 1-2cm deasupra carligului (sau mai mult, în funcție de preferințe), la fel ca la o montură combi. Pentru a pune tubul siliconic elastic în poziția corectă, lestul pe care e urcat tubul trebuie adus cât mai aproape de cârlig. Când peștele ia momeala, firul din interior îi permite elasticului să se întindă și să tensioneze forfacul.
Montura cu segment elastic separat. Segmentul elastic constă într-un tub siliconic fixat între două microvârtejuri. Capetele tubului sunt împinse pe microvârtejuri și vor rămâne în poziție datorită tensiunii materialului siliconic, fără să trebuiască lipite. La monturile mele, am păstrat lungimea tubului la 10cm. Cele două microvârtejuri sunt legate cu un fir textil suplu. Lungimea firului trebuie calculată să permită tubului să se întindă la maxim. Dacă tubul are 10cm și se întinde până la 15-16cm, firul va avea cel puțin 15-16cm. Segmentele elastice se pot combina cu diverse monturi și se pot refolosi de câte ori e nevoie. Am în trusa de monturi câteva segmente elastice pe care le-am legat cu ani în urmă, am pescuit cu ele de mai multe ori și încă sunt funcționale. Realizarea pas cu pas a monturii poate fi văzută în acest film: Analiza unei monturi: Bungee Rig.
Aplicațiile monturii
Am început să testez monturi cu elastic cu mulți ani în urmă, în partidele făcute pe apă rece. Când peștele trăgea rar, te „invita” să încerci tot felul de idei și experimente. Una dintre monturile pe care le-am folosit atunci a fost Withy Pool – am încercat-o de curiozitate, ca să văd ce se întâmplă, și am constatat că prinde foarte bine, așa că a devenit una dintre monturile în care am mare încredere. Altă idee din aceeași perioadă a fost adăugarea în montură a unui segment elastic, pe care l-am testat inițial cu monturi Blow-Back și Withy Pool. Pe apă rece, rezultatele obținute la monturi cu elastic au fost o revelație. Am avut multe partide în care am prins mai bine la monturi cu elastic sau numai la ele. Chiar și în forma destul de rudimentară în care am folosit-o inițial, montura cu segment elastic a fost neașteptat de eficientă. De ce se întâmpla asta? Poate pentru că, în sezonul rece, montură are o capacitate mai bună de a converti trăsăturile anemice în pești înțepati în comparație cu alte monturi.
Am constatat că randamentul monturii părea să fie cu atât mai bun în perioadele dificile ale sezonului, când peștele se hrănea slab, iar alte monturi nu mai dădeau rezultate. Când peștii se hrăneau normal și prindeam bine cu monturile mele obișnuite, montura cu elastic nu oferea niciun avantaj sesizabil. Observația nu pare logică, pentru că principiul prin care montura cu un segment elastic e superioară din punct de vedere mecanic altor monturi (dacă suntem dispuși să acceptăm acest lucru) ar trebui să funcționeze în orice anotimp și în orice situație, indiferent de felul în care se hrănește peștele. Recomand oricui să încerce montura și să tragă propriile concluzii. Concluzia mea a fost că uneori mă ajută foarte mult, iar alteori nu e necesară și de asta am ajuns să apelez la ea doar în situații grele, de obicei la început și la sfârșit de sezon.
Rob Maylin vorbește despre utilizarea monturii cu elastic în combinație cu un plumb greu, care să contribuie la înțeparea peștelui. Alți pescari care au discutat montura menționează și ei diverse ansambluri cu plumb semifix inline sau pendul. E cert că montura funcționează în felul asta. Am constatat însă că lucrează și cu un plumb culisant. Nu e nevoie că plumbul să opună rezistență pentru a produce un efect de autoînțepare. La montura cu elastic, efectul de autoînțepare (la nivelul forfacului) e determinat de segmentul elastic. Plumbul joacă un rol secundar, iar dacă folosim un plumb culisant, greutatea plumbului nici nu contează. După ce peștele s-a înțepat și începe lupta, elasticul pare să atenueze șocurile drilului, la fel cum se întâmplă și în pescuitul la staționar, unde se folosește un segment elastic din powergum montat deasupra forfacului pentru a reduce riscul ca peștele să scape în dril. La staționar, scopul elasticului e doar să ajute drilul, în timp ce la crap elasticul e folosit în primul rând pentru a îmbunătăți mecanica monturii.
