Am început să folosesc montura Withy Pool cu mai bine de 15 ani în urmă, iar în 2012 am publicat primele filme și articole despre ea. La acea dată, Withy Pool era o montură inedită pentru pescarii din România, dar în timp a devenit una uzuală, care face parte din trusa multor pescari. Era considerată greu de legat și prea încărcată de accesorii, dar se leagă ușor dacă lucrezi cu un adaptor Withy Pool gata făcut. Era considerată inutilă pentru lacurile noastre, dar în realitate e foarte practică în multe situații. Pentru că eu pescuiesc plantat, era considerată o montură care se potrivește doar la plantat, dar dacă legi montura cu un un fir combi sau mono sau dacă o pui într-un sac solubil, o poți folosi la pescuitul lansat. Pentru asta a fost inventată. Ne putem face o idee despre succesul ei dacă ne uităm câte firme au adaptorul Withy Pool în gama lor de accesorii pentru monturi. Există o cerere din partea pescarilor, alfel oferta de adaptori n-ar fi atât de bogată, iar cerererea se explică prin faptul că montura e foarte bună.
Efectul Bent Hook
Montura Withy Pool e creația unui pescar englez, Steve Renyard, care trebuie să fi avut în jur de 20 de ani când a inventat-o. Era foarte tânăr, dar nu era un începător. Era suficient de experimentat și făcea parte din sindicatul unui lac pe cât de mic, pe atât de greu. Lacul se numea Withy Pool, de unde și numele monturii. În sezonul 1989-1990, când Renyard începea să lucreze la montura Withy Pool, lacul avea doar 16 crapi pe o suprafață de 1,2ha. Erau departe de a fi pești naivi. Unii atinsesera vârsta de 50 de ani și văzuseră multe, iar faptul că lacul era atât de mic nu făcea decât să le accentueze prudența. Lacurile mici, pescuite intens, pot fi mai grele decât cele mari.
Crapii aceștia tocmai făcuseră cunoștință cu eficiența cârligului îndoit – celebrul bent hook – care făcea furori la sfârșitul anilor 80. Bent hook era un cârlig cu tijă lungă, asemănător cu modelele long shank de astăzi. Pescarii îndoiau cu patentul tija, din mijloc, la aproximativ 45 de grade. Deviația tijei făcea cârligul să se rotească și să se agațe mai bine în gura peștelui. Crapii erau înțepați de obicei pe mijlocul gurii, iar forma cârligului îi dădea o mecanică atât de eficientă, încât peștele se înțepa înainte să întindă forfacul, ceea ce însemna că plumbul era mai puțin important. Unii crapi, la contactul cu o montură, rămâneau pe loc până când reușeau să o scuipe, ca și cum ar fi învățat (și poate că învățaseră) că nu trebuie să întindă forfacul și să se blocheze în plumb. Cârligul cu tijă îndoită rezolvase problema. Simplul fapt că peștele aspira și scuipa montura dădea cârligului șansa să se agațe, rotindu-se datorită tijei îndoite. Era o idee strălucită, care circulase printre pescarii de pe lacul Savay de lângă Londra, probabil cel mai important și mai inovator sindicat în epocă, după care se răspândise și pe alte lacuri. În 1989, Rob Maylin publica o carte importantă, Fox Pool, în care ilustra monturile cu bent hook, dar până atunci popularitatea cârligului cu tijă îndoită se dezvoltase că fenomen underground.
Pe Withy Pool, sindicatul aflase de el și lumea îl folosea cu succes, dar n-a trecut mult și s-a constatat că avea tendința să coasă și să taie gura peștelui. Cu cât peștele se zbătea mai tare în dril, cu atât cârligul îl croșeta mai puternic. Cârligele folosite în mod curent erau numerele 4 și 6. Din cauza tijei lungi și îndoite (lungimea tijei avea rolul ei), cârligul funcționa ca un deschizător de conserve când trăgeai de pește. Pentru membrii sindicatului, grija pentru integritatea peștelui era mai importantă decât eficiența monturii, așa că folosirea cârligelor cu tijă îndoită a fost interzisă, iar Steve Renyard a rămas să se gândească în ce fel ar putea crea același efect cu alt material, într-un fel care să nu rănească peștele.
Invenția lui Renyard
Ca să înlocuiască segmentul îndoit al tijei, Renyard a folosit pentru început o bucată de tub Drennan flexibil, urcată pe tijă cârligului, pe care a îndoit-o cu ajutorul unui opritor împins sub ea. Fiind flexibil, tubul se arcuia sub tensiunea creată de opritor. Cârligul putea fi în acest caz unul cu tijă scurtă, pentru că tubul prelungea destul de mult tija, dar era suficient de moale încât să nu devină „deschizător de conserve”, ca la bent hook. Pentru a da boiliesului un efect de separare de cârlig, Steve Renyard a pus un anou culisant pe tubul care prelungea tija, fixând boiliesul de acest anou. Montura era eficientă, dar numai pe locuri cu substrat curat. Dacă substratul nu era curat, vegetația și resturile de pe fundul apei puteau bloca tubul, iar momeala și cârligul stăteau într-o poziție greșită.
După tot felul de experimente făcute pe diverse lacuri (nu pe Withy Pool), Renyard a avut ideea să folosească un pop-up în locul boiliesurilor scufundătoare de până atunci, ca să ridice montura în masa apei și să scape de grija substratului. Acum anoul nu mai putea rămâne pe tub (printre altele, montura cu anou pe tub agăța peștele și prin afara gurii, deci nu era cea mai bună soluție), așa că – după alte teste – Renyard l-a pus direct pe tija cârligului și l-a blocat cu un opritor. Cu asta, montura era aproape completă.
La începutul anilor 90, un element nou a adus o îmbunătățire monturii: tubul termo. Pescarii de crap descoperiseră în recuzita electricienilor acest tub care se contracta în apă clocotită sau în aer fierbinte și începuseră să-l folosească la monturi. Steve Renyard a văzut potențialul pentru montura sa aflată în faza experimentală și a înlocuit tubul flexibil cu tub termo. În varianta cu tub flexibil, curbura tubului se putea pierde dacă opritorul aluneca pe fir, lucru care se întâmpla uneori. Cu tubul termo, curbură era permanentă. Un alt avantaj era că tubul termo putea fi modelat într-o curbură mai accentuată, ca să imprime vechiul efect de rotație realizat de bent hook.
În formă definitivată cu tub termo, montura a dat rezultate impresionante. La prima partidă pe Withy Pool, Renyard a avut nouă trăsături, în condițiile în care în tot lacul nu erau decât 16 crapi. La a două partidă, a prins trei exemplare de peste 30lb într-o singură zi. Pentru comparație, media capturilor celorlalți pescari pe Withy Pool era de un crap pe an! Se poate înțelege de aici cât de greu era lacul. Renyard a continuat să îmbunătățească montura, înlocuind opritorul mobil de pe tijă cu un opritor fix, lipit. Dacă opritorul era mobil, se putea deplasa, modificând poziția pop-up-ului în montură. Rezultatul era că montura nu agăța peștele corect, îl prindea superficial cu vârful cârligului (care se îndrepta) și îl pierdea. Toate aceste detalii, configurate în timp, perfectionau creația lui Renyard, care avea să devină cunoscută sub numele oarecum impropriu de montură Withy Pool, deși majoritatea testelor făcute cu ea s-au desfășurat pe alte lacuri. Renyard nu s-a grăbit să o dezvăluie – era consultant pentru Rod Hutchinson și nu-l deranja să se creadă că rezultatele lui se explică printr-o nadă excepțională, nu prin monturi – dar treptat montura a intrat în uzul curent și și-a câștigat reputația pe care o merită.
Contribuția lui Maddocks
Nepopularizarea monturii Withy Pool era să-l coste pe Renyard paternitatea ei. Proprietarul lacului și liderul de sindicat era nimeni altul decât Kevin Maddocks, care a introdus câteva elemente noi în montură, botezând-o Withy Pool Mk2. Mk este abrevierea cuvântului englezesc „mark”, care înseamnă aici versiune; Mk2 indică a două versiune a unui produs. Ca proprietar al lacului Withy Pool, Maddocks avea un interes comercial să promoveze o montură care, pe lângă faptul că era eficientă, îi făcea și reclamă prin numele ei. Maddocks și-a atribuit parțial montura, declarând că a fost gândită de el și de „unii membri” ai sindicatului. Astăzi, Steve Renyard e singurul pescar creditat cu inventarea ei.
Cele câteva ajustări ale monturii făcute de Kevin Maddocks merită amintite pentru că au produs, la rândul lor, alte direcții de dezvoltare. Pentru început, Maddocks a scurtat forfacul lung al lui Renyard, coborând până la 7,5cm, și a lungit tubul termo. Apoi firma Partridge, unul dintre cei mai importanți producători de cârlige din epocă, pentru care Maddocks era consultant, a scos pe piață un cârlig cu tijă lungă curbată, numit Piggyback Bent Hook, iar Maddocks a popularizat montura Withy Pool cu acest cârlig, scurtând tubul termo pentru că lungimea foarte mare a tijei cârligului era suficientă. Mai târziu, o altă firmă producătoare de cârlige și accesorii, Carp’R’Us, a scos pe piață monturi Withy Pool gata făcute și a lansat un model de cârlig inspirat de Piggyback, numit Long Shank Nailer. Este cârligul clasic cu tijă lungă curbată, devenit celebru în jurul anilor 2000 datorită capturilor și articolelor lui Tim Paisley, între care trofeul de 33,4kg prins în mai 2001 pe Sărulești.
Renyard dădea cu alte cârlige. Unul dintre ele, testat în primele etape ale monturii, era Patridge KM Boilie Hook, un cârlig foarte robust, dar cu vârful curbat. Testele aveau să arate că montura lucrează mai bine dacă se folosesc cârlige cu vârful drept. Singură curbură necesară era cea a tubului termo. Renyard a trecut la un cârlig Continental Penetrator 2 de la Gold Label Tackle, pe care l-a folosit multă vreme, în special la mărimea 4. Penetrator 2 e un model cu vârf drept și tijă medie curbată, a cărui formă e prezentă și la alți producători. Lungimea tijei permite pop-up-ului să culiseze suficient. Alte elemente importante în versiunea lui Renyard erau lungimea și deschiderea tubului termo. Lungimea era de aproximativ 2-2,5cm, iar curbura tubului trebuia modelată așa încât să poți băga un deget între tub și vârful cârligului. La o curbură prea strânsă, montura nu lucra corect.
Principii de folosire
Când am început să testez montura Withy Pool cu ani în urmă, căutam o montură de pop-up cât mai eficientă. Withy Pool avea reputația unei monturi bune, dar mi-a luat ceva timp până când am ajuns să o folosesc constant. Inițial, mi se părea că nu o leg bine. Am stricat pachete întregi de tub termo încercând să obțin curbura corectă, iar prinderea pop-up-urilor cu ață dentară, cum se recomanda, mă scotea din sărite. Problemele s-au rezolvat odată cu apariția a două accesorii utile: adaptorul Withy Pool, o piesă care înlocuiește tubul termo și e modelată pe forma și dimensiunea recomandate pentru montură, și anoul cu șurub pentru fixarea pop-up-ului. Cele două piese te ajută să legi montura ușor și reduc riscul erorilor de construcție.
Eficiența monturii Withy Pool vine din faptul că poate face o rotație completă, grație curburii date de extinderea tubului, și agață din orice direcție ar fi aspirată. De obicei se folosește cu pop-up-uri, dar lucrează și cu wafters sau cu boiliesuri scufundătoare, acolo unde fundul lacului e curat. Momeala și cârligul se separă prin culisarea pop-up-ului pe tijă. Privită din lateral, arată că un arc de cerc și pare voluminoasă, dar Renyard crede că peștii nu pot diferenția între un boilies scufundător și un pop-up prezentat deasupra substratului. Văzut de sus, pop-up-ul ascunde componentele din montură.
Testând montura Withy Pool în diverse situații, s-a întâmplat de multe ori să prind la ea mai repede sau mai bine decât la alte monturi. Dacă e legată cu un cârlig mare, numărul 4, poți s-o folosești cu pop-up-uri mici sau mari fără să schimbi cârligul. Am folosit montura legată cu același cârlig în combinație cu pop-up-uri de la 12-14mm la 24-26mm. Chiar dacă pop-up-ul e mare, iar distanța până la cârlig e mică, montura le permite să se separe, iar cârligul agață peștele bine.
Un alt aspect important e integrarea monturii într-un ansamblu eficient. La pescuitul plantat, o folosesc de obicei cu o montură cu plumb culisant. E un ansamblu care mi se pare că produce mai multe trăsături decât ansamblul cu plumb pierdut. Evident, montura se poate folosi și cu plumb pierdut. Pe apă rece, când crapii sunt apatici, îi pot adăuga un segment elastic, care a dat rezultate bune. Orice pescar poate adapta montura la stilul lui de pescuit indiferent dacă pescuiește lansat sau plantat.
Construcție și componente
Adaptorul Withy Pool. Adaptorul e un tub curbat care se montează pe ochetul cârligului. E suficient de flexibil ca să nu producă efectul de deschizător de conserve și își păstrează bine curbura. Are avantajul că poate fi refolosit, spre deosebire de tubul termo. Există diverși adaptori fabricați din plastic sau tungsten.
Anoul cu șurub (filet). E un accesoriu care permite prinderea rapidă a boiliesului prin înșurubare. Ca alternativă, se pot folosi anouri sau microvârtejuri pe care pop-up-ul e prins cu ață dentară.
Firul de forfac. La pescuitul plantat, folosesc fire textile. Pentru pescuitul lansat, se pot folosi fire combi (dacă sunt suple, nu e necesar să fie curățate de cămașa de plastic pe zona cârligului) sau chiar monofilamente suple. Dacă montura e pusă într-o pungă solubilă, firul de forfac trebuie să fie moale.
Lungimea forfacului. Steve Renyard recomandă un forfac de 17-18cm, dar se pot testa și forfacuri mai scurte, în funcție de felul în care e folosită montura. Dacă o combin cu un segment elastic, partea elastică are 10cm, iar firul textil are 1-2cm în spatele cârligului, deci forfacul nu depășește 12cm.
Tipul de cârlig. Montura se poate lega cu o gamă largă de cârlige, lucru ilustrat chiar de Steve Renyard, care a colaborat cu multe firme de-a lungul anilor și a găsit la fiecare un cârlig potrivit. Dintre cârligele Carp Spirit pe care folosesc, cele mai potrivite mi se par modelele Short Curve Shank, Boilie Beak Point sau Round Curve. În trecut, se considera că sunt indicate cârligele cu vârf drept, dar am constatat că se pot folosi la fel de bine și cârlige cu vârful curbat, după cum o arată și monturile de dată recentă ale lui Steve Renyard. Sunt de evitat cârligele cu tijă extrem de lungă și curbată pentru că pot crea efectul deschizatorului de conserve. Curbura monturii trebuie realizată cu un material moale (tub termo sau adaptor), ca materialul să se poată îndoi sub tensiune la contactul cu gura peștelui.
Mărimea cârligului. Steve Renyard folosește și recomandă în unele filme și articole cârlige mici. Am testat montura cu cârlige relativ mici (numărul 6) și lucrează bine cu pop-up-uri de dimensiuni mici sau medii (de exemplu, pop-up-uri de 12-15mm). La pop-up-uri mari (18-20mm), aș folosi cârlige mari. Celor care nu sunt familiarizați cu montura le recomand să o testeze pentru început cu cârlige mari pentru că riscul de a pierde pește în dril e mai mic. Montura nu are nevoie de o corelație între mărimea cârligului și a boiliesului. Se pot folosi cârlige mari cu pop-up-uri mici. Totul e ca pop-up-ul să fie suficient de flotant și să mențină cârligul în poziția corectă.
Alica de ancorare. Se poate folosi orice alică de plumb sau de tungsten. Prefer alicele mari și grele, care să ancoreze montura cât mai bine. Montura nu trebuie echilibrată, ca să se scufunde ușor. E de preferat să fie supralestată. Am ajuns să folosesc alice de tungsten voluminoase, aproape cât un sâmbure de măslină. Montura funcționeză foarte bine cu un pop-up flotant și o alică grea.
Poziția opritorului. Dacă montura e folosită cu un pop-up, așa cum a fost concepută, opritorul trebuie pus vis-a-vis de spin. Pe un substrat curat, montura dă rezultate și cu boiliesuri critic echilibrate (sau chiar scufundătoare). Dacă e folosită cu un wafter, opritorul se poate vis-a-vis de vârful cârligului, ca la German Rig. În ambele cazuri, e important ca opritorul să nu se miște. Poziția opritorului determină poziția monturii sub apă.
Tipul pop-up-ului. Montura Withy Pool se poate folosi cu orice pop-up, ca și cu alte momeli flotante, de exemplu cu porumb flotant. Alegerea pop-up-ului ține doar de situația de pescuit. Montura a fost inventată la sfârșitul anilor 80, când pop-up-urile fluo, de mare atracție, care domină preferințele pescarilor de astăzi, încă nu existau.
Randamentul monturii
Dacă e legată și folosită corect, Withy Pool este una dintre cele mai bune monturi de pop-up. Ca și alte monturi cu o distanță mică între cârlig și momeală (de exemplu Spinner Rig, German Rig și altele), nu e selectivă. N-a fost concepută pentru selecție, a fost concepută să prindă ORICE pe un lac pe care nu se prindea aproape nimic. Pe lacurile cu densitate mare de ciortan, caras, plătică sau ten, peștii mici iau montura imediat, mai ales dacă se folosesc pop-up-uri de 12-16mm. Pentru a face selecție, putem încerca să pescuim cu pop-up-uri mari, dar sunt puține situații care ne permit să folosim pop-up-uri cu adevărat mari, de 24-26mm. Pop-up-urile de dimensiunea asta nu sunt disponibile la firmele de nadă pentru că publicul nu e interesat de ele. Când am folosit pop-up-uri mari, a trebuit să mi le rulez singur.
Folosesc montura Withy Pool când peștele se hrănește slab, pe o apă foarte rece sau foarte caldă. E o montură excepțională de iarnă, dar nu e limitată la un anotimp, se poate folosi în orice perioadă a anului. O folosesc ca să fac o evaluare rapidă a unui loc, de exemplu pe un lac pe care nu-l cunosc. O folosesc pe lacuri care au crapi mari, dar greu de prins, unde nu se pune problema selecției, se pune problema să faci peștele să tragă. Adaptorul Withy Pool simplifică realizarea monturii, iar faptul că se poate lega cu multe cârlige și fire e un avantaj. Odată ce ai înțeles montura, e simplă și ușor de legat. Ca randament, am prins mulți crapi mari cu ea și s-a întâmplat frecvent să producă trăsături când alte monturi nu dădeau rezultate.
