Dieter Van Looveren este proprietarul firmei Forgotten Flavours, o firmă belgiană specializată în boiliesuri de cârlig (pop-up-uri, wafters, boiliesuri întărite) cu o gamă largă de arome și atractanți. Numele firmei (în traducere, „arome uitate”) vine de la faptul că unele boiliesuri de cârlig folosesc arome clasice de la firme consacrate, cum ar fi vechile arome Rod Hutchinson, Nash, John Baker, Solar, Nutrabaits și altele. Pe lângă boiliesuri de cârlig, firma vinde și o serie de cârlige și accesorii pentru monturi. Produsele Forgotten Flavours sunt distribuite în România de FishOn.
Cristian Stoia: Dieter, în toamna trecută, ai făcut o făcut o partidă de o săptămână pe Sectorul A de la Varlaam împreună cu partenerul tău de pescuit, Raf Bertels. Ați prins foarte mulți crapi, inclusiv cel mai mare crap din lac, la o greutate de 30,2kg. După standardele lacului, a fost o partidă excepțională și foarte interesantă pentru pescarii români, care au văzut un alt stil de pescuit decât cel practicat de obicei la Varlaam. Aș vrea să ne povestești ce s-a întâmplat, cum a decurs partida și ce strategie ați folosit.
Dieter Van Looveren: Cred că sunt doi ani de când ne-ați invitat, tu și cu Radu Pârvu, să venim în România la pescuit, după ce am început să colaborăm, dar în 2023 n-am reușit să facem asta, eram prinși cu pescuitul nostru local, am reușit abia în 2024, când am ajuns la Varlaam. Era prima noastră vizită în România și am încercat să o valorificăm cât mai bine. Lacurile de la Varlaam ne-au făcut o impresie foarte bună. Când am intrat pe aleea pietruită care desparte lacurile, iar Mădălin a venit să ne întâmpine (n.red. Mădălin Barnea, unul dintre cei doi administratori de la Varlaam), ne-am simțit ca și cum am fi ajuns acasă. A fost o senzație stranie, eram în România de două ore, dar așa a fost. După care ne-am întâlnit cu grupul de prieteni cu care urma să pescuim. Am rezervat tot Sectorul A, ca să putem pescui împreună cu toții, a fost o experiență foarte reușită.
Cristian Stoia: Spune-ne cum a fost începutul partidei.
Dieter Van Looveren: Am tras la sorți standurile pe care vom pescui și am avut șansa să cădem pe un stand despre care Radu ne-a spus, cu o expresie de reținut, că e „sufrageria crapilor”. De la bun început, era clar că peștii sunt activi în zonă. Cei care ocupaseră standul înaintea noastră nu avuseseră o partidă strălucită, prinseseră câțiva crapi în câteva zile, așa că abia așteptam să ne încercăm norocul și noi.
Partenerul meu de pescuit din această partidă, Raf Bertels, era mulțumit de felul în care se prezentau lucrurile. Raf e un pescar de crap înrăit, hardcore, genul care nu cedează niciodată, pescuitul e viața lui. O să vezi imediat de ce spun asta.
Raf și cu mine am luat barca și am ieșit pe apă să căutăm niște locuri interesante, pe care să pescuim. Aveam sonar pe barcă, lucru care ne-a ajutat. A fost destul de ușor să găsim locuri tari, cu pietriș, folosind prodding stick-ul și vedeam peștii pe sonar. Când s-a lăsat noaptea, eram încrezători că o să prindem pește.
Fusese o zi lungă, cu drumul de la aeroport pe lac, și tocmai ne așezasem la masă, ca să facem cunoștință cu bucătăria locală, când am avut primă trăsătură. A fost un crap oglindă lung, foarte puternic, care a avut în jur de 20kg, nu mai țin minte exact. Un început de partidă deloc rău!
Cristian Stoia: Fiind prima voastră experiență la Varlaam, cum v-ați gândit să abordați partida?
Dieter Van Looveren: În timpul mesei, ne-a atras atenția un lucru pe care ni l-a spus toată lumea, și anume că pescuiam altfel decât se pescuiește în mod obișnuit la Varlaam. Lucrul ăsta nu e neapărat rău dacă dă rezultate. Dacă văd pe cineva că pescuiește altfel decât mine și prinde, pot să învăț ceva de aici.
Peste noapte, Raf și cu mine am mai prins câțiva crapi. Cred că dimineața aveam deja patru sau cinci pești prinși. Amândoi prinseserăm câte un crap de peste 20kg. Ceilalți pescari de pe lac prinseseră și ei câțiva.
Ne-a atras atenția un lucru pe care ni l-a spus toată lumea, și anume că pescuiam altfel decât se pescuiește în mod obișnuit la Varlaam. Lucrul ăsta nu e neapărat rău dacă dă rezultate.
Dieter Van Looveren
Ajungem acum la subiect, tactica noastră pentru acest stand. Înainte să venim la Varlaam, ne-am făcut o anumită idee despre cum am putea să pescuim. Raf e omul cu strategia, trebuie să-i dau credit pentru abordarea partidei. Eu eram ocupat cu firma, în timp ce el făcea planurile. Dacă tragem standul X, asta e strategia pentru el. Și așa mai departe.
Am trimis nada pe lac din timp, cu o săptămânâ înaintea partidei, ca s-o avem la dispoziție de la bun început. Am optat pentru două feluri de boilies, voiam să le folosim împreună și să vedem dacă e vreunul la care se prinde mai bine. Boiliesurile nu aveau conservant, erau proaspete, atât că le-am împachetat în pungi vidate ca să nu se strice.
Pe lângă boiliesuri, am folosit și cânepă, care e extrem de atrăgătoare pentru crap, și am nădit cu cânepă alături de boiliesuri. Nada a inclus atât boiliesuri întregi, cât și sparte.
Din momentul în care ne-am dat seama că peștii erau în fața noastră și am înțeles care erau orele de hrănire, am putut să anticipăm mișcările crapilor și să pescuim altfel decât ceilalți pescari. Dacă ești atent la ce se întâmplă în jurul tău, poți să aduni multe informații utile. După câteva zile, începi să vezi care e tiparul de comportament al peștelui și poți să îl valorifici.
Cristian Stoia: Concret, ce era diferit în abordarea voastră?
Dieter Van Looveren: De obicei, când încep partida, cei mai mulți pescari pe Sectorul A pescuiesc în malul opus. Ne așteptam să se întâmple lucrul ăsta și s-a confirmat. Unii dintre pescarii din grupul nostru așa au procedat. S-au dus cu monturile în malul opus și au pescuit cu firele întinse pe toată lățimea lacului. Asta face ca lacul să fie traversat de fire pe care peștii le simt. Să nu crezi că nu le simt. Peștii simt prezența firelor.
Văzând acest gard de pe fire întins peste lac, ne-am gândit să pescuim diferit, așa că am căutat un loc tare, cu substrat de pietriș, pe mijlocul lacului și am pus două lansete pe el. Am pus celelalte două lansete foarte aproape, la 25-30m de malul nostru, pe un alt loc tare pe care l-am găsit cu prodding stick-ul.
Asta ne-a permis să nădim câteva locuri din malul opus fără să pescuim pe ele. Ce am obținut cu asta? Am creat locuri în care peștii se puteau hrăni foarte bine fără să fie deranjați de prezența firelor și unde nu era niciun stress pentru ei. Pe standurile din stânga și din dreapta noastră, peștii se prindeau în malul opus. Pe standul nostru malul opus era liber de fire și crapii găseau aici o zonă liniștită, fără monturi sau fire.
Peștilor nu le ia mult să descopere această zonă liniștită „creată” de noi și să înceapă să se hrănească acolo. Planul nostru fusese, de la bun început, să pescuim la distanțe mici și medii și să pregătim câteva locuri la distanțe mari, lângă malul opus.
După două sau trei nopți în care am prins bine, a venit o noapte în care n-am mai prins nimic. Era momentul să schimbăm ceva. Am pus o lansetă în malul opus și am avut trăsătură la ea în timp ce mă întorceam cu barca la mal. Asta însemna că planul nostru dădea rezultate. Peștii se hrăneau cu încredere pe zona liniștită și puteau fi prinși ușor. Am mai avut încă două sau trei trăsături în următoarea oră, după care trăsăturile s-au oprit și nu s-a mai întâmplat nimic toată ziua.
Asta ne-a permis să nădim câteva locuri din malul opus fără să pescuim pe ele. Am creat locuri în care peștii se puteau hrăni foarte bine fără să fie deranjați de prezența firelor și unde nu era niciun stress pentru ei.
Dieter Van Looveren
Acum urmează partea cea mai interesantă. Era clar că peștilor le place să patruleze noaptea pe lângă malul opus. Dimineața și peste zi, veneau spre mijlocul lacului și spre malul nostru.
Ce am făcut noi? În noaptea următoare, am dus toate lansetele în malul opus. În momentul în care prindeam un pește la o lansetă, nu mai duceam lanseta la loc, în malul de vis-a-vis. O replantam pe mijlocul apei, ca să valorificăm momentul de hrănire de dimineață. Strategia asta a dat cele mai bune rezultate. Cred că eram în a patra zi a partidei când am pus toate lansetele pe o zonă tare din mijlocul lacului și am avut trăsătură după trăsătură. Nu puteam să ținem toate lansetele în apă în același timp. Prindeam pește după pește. La un moment dat, n-am mai ținut minte numărul trăsăturilor. Am ajuns să împrumutăm minciogurile vecinilor ca să putem face față. Până la urmă, am scos toate lansetele și nu le-am mai replantat, ca să ne ocupăm de ședința foto cu peștii mari.
În momentul în care prindeam un pește la o lansetă, nu mai duceam lanseta la loc, în malul de vis-a-vis. O replantam pe mijlocul apei, ca să valorificăm momentul de hrănire de dimineață.
Dieter Van Looveren
Cristian Stoia: Ce cârlige ați folosit?
Dieter Van Looveren: La începutul partidei, au fost câteva situații în care peștii au luat montura, dar nu s-au înțepat. Foloseam cârlige de tip wide gape pe o montură Slip-D, cu plumbul reglat ca să cadă pe trăsătură dacă peștele lua montura, dar nu se înțepa. Am prins câțiva teni și ne-am decis să revenim la cârligele noastre de tip curve shank, în care avem mare încredere, și problema s-a rezolvat. Tenii au gurile foarte tari, iar un cârlig cu vârful curbat nu-i înțeapă la fel de repede ca un cârlig cu vârful drept. Imediat ce am trecut la cârligele curve shank, am început să-i prindem. O lecție de ținut minte și pentru noi, și pentru alți pescari care se confruntă cu tenul.
Un alt lucru de notat și complet diferit de monturile celorlalți pescari e că am folosit plumbi foarte grei. Plumbi de 300g. Un plumb foarte greu contribuie la înțeparea peștelui. Crapul încearcă să scape, dar n-are cum pentru că plumbul e reglat să cadă automat din montură și ai contact direct cu peștele.
Cristian Stoia: Cum e evoluat partida din momentul în care ați avut trăsătură după trăsătură pe mijlocul lacului?
Dieter Van Looveren: Cheia partidei începând din acel moment a fost că am nădit locul din mijlocul lacului în mod constant. Spre finalul săpămânii noastre la Varlaam, din momentul în care am înțeles comportamentul peștelui, n-am mai pescuit noaptea. Am scos lansetele din apă seara, am nădit locul de pe mijloc și ne-am dus la culcare. E important de spus că nădeam masiv. Seara, dădeam 10kg de nadă pe zona pe care puneam lansetele dimineața. Era clar că peștii mâncau toată nada pentru că dimineața aveam din nou trăsături în serie.
Uneori, faptul de a nu pescui tot timpul pe un anumit loc, chiar dacă l-ai nădit, poate fi avantajos. Într-una din zile, am oprit pescuitul, am scos lansetele, am nădit locul pe care pescuiam și ne-am dus să vizităm orașul. Când ne-am întors pe lac, nimeni nu prinsese nimic peste zi. Am început să plantăm lansetele și am văzut activitate pe zona noastră. După semnele de pe apă, peștii erau acolo. N-am apucat să terminăm de plantat toate lansetele și deja am avut prima trăsătură.
E important de spus că nădeam masiv. Seara, dădeam 10kg de nadă pe zona pe care puneam lansetele dimineața. Era clar că peștii mâncau toată nada pentru că dimineața aveam din nou trăsături în serie.
Dieter Van Looveren
Cristian Stoia: Ce monturi și ce boiliesuri de cârlig ați folosit?
Dieter Van Looveren: Am folosit două monturi: o montură rigidă articulată pentru pop-up-uri și o montură Slip-D cu cârlige curve shank pentru wafters sau snowman. Pe lângă boiliesurile de cârlig obișnuite, am făcut niște wafters pentru Varlaam, care aveau aceeași aromă ca și boiliesurile de nădire și care au prins foarte bine. Le-am dat aceste wafters și celorlalți pescari din grupul nostru și au început să prindă și ei.
Cristian Stoia: Crezi că există vreo metodă de pescuit care poate fi aplicată oriunde?
Dieter Van Looveren: Da, există. Să ai încredere în ceea ce faci și să te poți adapta la schimbări. Bineînțeles, există momente în care peștii nu se hrănesc și, orice ai face, nu poți să-i prinzi. Asta nu ține de priceperea ta ca pescar, ține de faptul ca peștii nu mănâncă în acel moment.
Varlaam e un lac pe profilul nostru pentru că e dedicat pescuitului plantat cu barca. Dacă regulamentul n-ar fi permis pescuitul plantat, sunt sigur că am fi putut prinde bine și pescuind lansat, doar că ar fi fost mai mult de muncă.
Cristian Stoia: Pe baza experienței voastre din toamna trecută, ce recomandări ai pentru cineva care vine la pescuit la Varlaam?
Dieter Van Looveren: Noi am folosit o tactică diferită de a celorlalți pescari și a dat rezultate. Aș recomanda oricui să ia în calcul și alte strategii decât strategia obișnuită pe lacul respectiv. Tactica noastră la Varlaam are dezavantajul că presupune costuri mai mari. Costuri cu nada, cu plumbii. Lucru care s-au putea să nu fie pe gustul tuturor – și înțeleg asta foarte bine.
Pe finalul partidei, am terminat și cârligele, și plumbii, și nada. Am consumat aproximativ 60kg de boilies și în jur de 75kg de semințe uscate. Având în vedere cum a decurs partida, probabil că ne-ar fi trebuit mai mult.
Cristian Stoia: Dieter, mulțumesc pentru interviu și pentru informațiile oferite.
Dieter Van Looveren: Aș vrea să le mulțumesc și eu celor care ne-au vizitat pe lac, în timpul partidei, și administrației lacului. Toată lumea a fost foarte prietenoasă cu noi și ne-am simțit excelent. Sperăm să revenim și în anii următori.
