Apariția monturii
În octombrie 2014, firma engleză Avid Carp a publicat un articol scris de unul dintre consultanțîi săi germani, Christian Kessler. Titlul articolului era „The Flexi Rig”. „Montura flexibilă”. În articol, Christian Kessler prezenta o montură simplă, legată cu un cârlig cu tijă curbată și un fir rigid, pe care începuse s-o folosească de aproximativ doi ani. Un aspect interesant al monturii era că momeala era prinsă printr-un un mic vârtej care culisa pe tija cârligului. Libertatea de mișcare a momelii era comparabilă cu cea oferită de monturile D. La monturile D însă, indiferent cum sunt realizate, D-ul trebuie inclus în construcția monturii și uneori nu e simplu de făcut, mai ales când lucrezi cu fire rigide. Aici, nu mai era nevoie de el. Principalul avantaj al monturii, din punctul de vedere al lui Christian Kessler, era faptul că momeala avea un grad de libertate mai bun decât la montura lui cu fir de păr obișnuită. Explicația dată de Kessler pentru felul în care concepuse montura e următoarea: „Această flexibilitate îmbunătățită îi permitea momelii să se rotească în gura crapului când era aspirată. Că atare, nu avea importanță în ce fel peștele lua momeala pentru că, indiferent cum era aspirată, cârligul se putea roti. Riscul de a avea cârligul așezat într-o poziție incorectă era eliminat. Cârligul se putea agăța mai bine în gura peștelui. Pe lângă asta, micul vârtej crea o prezentare anti-eject perfectă și făcea în așa fel încât momeala să nu acopere vârful cârligului.”
Un argument în plus în favoarea noii monturi era faptul că fusese testată pe un lac cu apă limpede, unde Kessler putea urmări ce se întâmplă cu fiecare montură. Montura flexibilă dăduse cele mai bune rezultate. Ca tip de momeală, Kessler prefera un boilies critic echilibrat, dar nota că montura se poate folosi și cu boiliesuri scufundătoare obișnuite și chiar cu pop-up-uri, dacă se adaugă o greutate de ancorare. Materialele recomandate erau firele de monofilament rigide, dacă montura erau așezată pe un loc tare, sau firele combi, cu cămașă de plastic, dacă era pusă pe un substrat mâlos sau cu vegetație.
Principalul avantaj al monturii, din punctul de vedere al lui Christian Kessler (inventatorul monturii), era faptul că momeala avea un grad de libertate mai bun decât la montura lui cu fir de păr obișnuită.
Am notat toate aceste detalii pentru că articolul lui Christian Kessler avea să devină în anii următori punctul de plecare al unei monturi foarte apreciate, cunoscute sub mai multe nume, dar mai ales sub numele de German Rig. Popularitatea monturii i se datorează în special lui Matt Woods, un pescar englez cu o experiență substanțială de jurnalist, care era la acea dată Media Manager pentru Avid Carp. Matt Woods a preluat montura și a publicat mai multe articole și filme pe tema ei, creditându-l pe Christian Kessler ca autor al monturii, dar botezând-o în mod surprinzător German Rig (montura germană), în loc de Flexi Rig, cu argumentul că o știa de la un pescar german. Montura circulă și sub alte nume. Avid Carp a prezentat-o în câteva articole ca Reset Rig, adică montură care se așază înapoi în poziția corectă (se “resetează”, dacă putem spune așa). Unii o numesc Wafter Rig, pe baza faptului că se folosește în primul rând cu momeli critic echilibrate (wafters). Toate aceste nume se referă la aceeași montură. Personal, prefer numele de Wafter Rig, care dă o informație despre utilitatea monturii, dar ca notorietate German Rig e în mod cert denumirea cea mai cunoscută.
Nu e singurul caz în care o montură este pusă în circulație sub un nume și devine celebră sub altul. În 1996, Frank Warwick inventa o montură de pop-up cu un forfac scurt, de câțiva centimetri, urcat pe un ansamblu elicopter, pentru distanță, pe care o numea Short Rig (montura scurtă). După câțiva ani, Terry Hearn și Nigel Sharp aveau să readucă montura în atenția pescarilor sub numele de Chod Rig, care s-a păstrat până astăzi. Chod Rig s-a bucurat de un interes enorm în Anglia, în timp ce varianta ei inițială, Short Rig, n-a produs ecouri. Cu sau fără intenție, numele noi ascund uneori monturi vechi, reluate sub alte forme, lucru care se aplică și monturii lui Christian Kessler. Ideea de a lega forfacul cu un material semirigid, de a pune un vârtej care să culiseze pe tija cârligului, blocat cu un opritor, și de a atașa momeala de vârtej într-un fel sau altul nu e nouă. O găsim ilustrată în articole apărute încă din anii 90, atât că la acea dată… n-avea nume! German Rig – sau Flexi Rig sau Wafter Rig sau cum vrem să-i spunem – preia elemente de mecanică a monturilor cunoscute de multă vreme, dar le dezvoltă și le prezintă într-o formulă nouă, atrăgătoare prin eficiență și simplitate.
Pescuitul cu wafters
Am urmărit toate materialele publicate despre German Rig pentru că montura părea să ofere o prezentare optimă pentru boiliesuri sau alte momeli (porumb, alune) critic echilibrate. Era exact ceea ce căutăm. Aveam deja o montură foarte bună pentru boiliesuri sau alte momeli scufundătoare și una la fel de bună pentru pop-up-uri sau alte momeli flotante. Cele două categorii dominau segmentul boiliesurilor de cârlig, dar lucrurile începuseră să schimbe și o a treia categorie – boiliesurile critic echilibrate (wafters, cu un termen introdus de Frank Warwick) – se dezvolta de la un sezon la altul. Ce tip de montură le-ar putea pune în valoare mai bine? Teoretic, nu ai nevoie să schimbi montura trecând de la un tip de boilies la altul. O montură obișnuită cu fir de păr poate fi utilizată cu toate felurile de boilies. Totuși, sunt situații în care unele monturi dau un randament mai bun decât altele sau se potrivesc mai bine cu preferințele noastre sau cu stilul nostru de pescuit. De exemplu, am testat de-a lungul anilor diverse monturi pentru boiliesuri scufundătoare și prefer montura Blow-Back cu anou sau cu varniș. La fel, am testat mai multe monturi de pop-up și prefer montura Withy Pool. În majoritatea partidelor, nici Blow-Back și nici Withy Pool nu oferă nimic special față de alte monturi, dar au fost situații în care am prins mai bine cu ele, iar rezultatele puteau fi atribuite monturii. Preferințele pentru monturi se formează în timp. Cu cât pescuiești mai des și mai variat, cu atât ai mai multe ocazii să observi mici diferențe de randament între monturi care, în principiu, fac același lucru.
Pentru boiliesurile critic echilibrate, nu găsisem nicio montură care să prezinte vreun avantaj clar. Le puteam folosi cu o montură Blow-Back. Le puteam folosi chiar și cu o montură Withy Pool. Dacă pui un wafter în montura Withy Pool, montura lucrează. Am constatat asta pescuind cu pop-up-uri foarte mici. Fiind mici, nu aveau suficientă flotabilitate ca să mențină montura în poziția corectă 24 de ore. Treptat, își pierdeau flotabilitatea, iar montura se culca pe substrat și obțineam fără să știu o montură de wafter. Ceea ce nu era rău. Am avut câteva partide surprinzător de bune cu pop-up-uri mici transformate involuntar în wafters și, din momentul în care am descoperit ce se petrece, m-am gândit că nu e o întâmplare. Sunt situații în care boiliesurile critic echilibrate prind mai bine decât boiliesurile scufundătoare simple sau decât pop-up-urile. La Withy Pool, foloseam o montură cu componente grele (cârlig mare, adaptor WP voluminos, anou cu șurub), ceea ce făcea că unele pop-up-uri mici, de 10-12mm, să fie prezentate ca boiliesuri critic echilibrate. Cârligul stătea culcat pe fundul apei, pop-up-ul stătea ridicat. Montura Withy Pool e însă prea încărcată pentru pescuitul cu wafters. Voiam o montură mai simplă. Dintre toate variantele pe care le-am luat în calcul, German Rig mi s-a părut cea mai interesantă.
Noțiunea de boilies “critic echilibrat” e încă neclară pentru unii pescari, probabil că datorită numelui. Ce înseamnă “echilibrat”? La ce se referă “critic”? Numele vine de la sintagma engleză critically balanced, pe care am tradus-o cu ani în urmă, în articolele autorilor englezi publicate în revista Aventuri la pescuit, prin “critic echilibrat”. Era un termen inedit pentru noi și am constatat – la fel ca și în cazul altor termeni care erau necunoscuți publicului nostru la acea dată – că nu aveam încă un echivalent în română. Mi-a revenit mie sarcina să-l găsesc. Ca traducător, m-a interesat să redau sensul formulei engleze cât mai aproape de original. Nu mi-am dat seama că, în română, termenul de „critic echilibrat” nu va fi suficient de clar. Critically are aici alt sens decât are critic în română. În engleză, sensul este de ancorare ușoară, la limită. Mai corect ar fi fost să le spun boiliesuri „ușor ancorate”, pentru că despre asta e vorba. Boiliesurile sunt ținute pe fundul apei cu o greutate redusă, în primul rând greutatea cârligului, spre deosebire de pop-up-uri, care sunt ancorate cu o greutate mai mare, sub formă de alice sau pastă de plumb.
Frank Warwick e unul dintre cei mai importanți promotori ai pescuitului cu boiliesuri critic echilibrate, pe care le-a numit wafters, de la verbul “to waft” care se traduce aici prin “a pluti ușor”.
Noțiunea de „boilies critic echilibrat” a intrat în limbajul pescarilor, dar a apărut un alt aspect derutant pentru public: nu toate firmele de nadă înțeleg același lucru prin boiliesuri critic echilibrate. La unele firme, boiliesurile sunt flotante, la altele sunt scufundătoare. Cum ar trebui să fie? Ca să se poată echilibra, trebuie să fie ușor flotante. În privința asta, sunt mai apropiate de pop-up-uri, în sensul că, dacă le arunci în apă, se ridică la suprafață și plutesc. Ideea de boilies critic echilibrat se referă la faptul că boiliesul se echilibrează la limită cu cârligul. Avem un boilies flotant, ancorat de substrat prin greutatea cârligului și eventual a unor componente puse pe cârlig. Dacă boiliesul e scufundător în loc să fie flotant, nu se mai pune problema echilibrării. Frank Warwick e unul dintre cei mai importanți promotori ai pescuitului cu boiliesuri critic echilibrate, pe care le-a numit wafters, de la verbul “to waft” care se traduce aici prin “a pluti ușor”.
Construcția monturii
German Rig e o montură ușor de legat și care implică un număr mic de accesorii. Legi cârligul cu un nod fără nod, montezi pe cârlig un micro-vârtej, blochezi vârtejul cu un opritor și asta-i toată montura. Când am început să lucrez cu ea, am plecat de la recomandările făcute de Christian Kessler și Matt Woods în materialele publicate. E întotdeauna util să ții cont de ideile celor care au inventat sau au dezvoltat montura, ca să înțelegi logica ei. Pasul următor este să le verifici. Ce se întâmplă dacă lucrezi cu alt cârlig sau cu alt material sau cu alte dimensiuni decât cele indicate? După ce ai învățat montura în varianta ei de manual, merită s-o testezi în diverse forme și ajungi să descoperi că funcționează și altfel decât credeai.
(1) Firul de forfac. Unul dintre lucrurile atrăgătoare la German Rig este că se poate lega cu fire rigide și semirigide, ceea ce o recomandă pentru pescuitul lansat. Sub forma asta, nu e altceva decât o versiune actualizată a monturii rigide cu un mic grad de flexibilitate pentru momeală. Se pot folosi fire de monofilament sau fluorocarbon sau fire textile combi, cu cămașă de plastic. La firele combi, cămașa rămâne întreagă, nu se curăță deasupra cârligului, ca la alte monturi. O eventuală “articulație” plasată lângă cârlig nu e necesară. Am lucrat un timp numai cu fire rigide, în special cu un fir combi care se îndreaptă la abur și devine extrem de țeapăn (Carp Spirit Combi Stiff), dar când am testat montura cu fire combi suple, păstrând cămașa intactă, am avut surpriza să văd că dă rezultate la fel de bune. La pescuitul lansat, firele rigide oferă un avantaj, dar la pescuitul plantat montura se poate lega și cu fire combi destul de moi. E posibil ca, în funcție de tipul de material folosit, poziția cârligului în montură să se schimbe. Nu mi s-a întâmplat ca montura să dea rateuri trecând de la un fir la altul, dar știu că schimbări mici produc uneori efecte neașteptate și, de asta, e bine să fii atent la detalii. Din experiența de până acum, un fir combi relativ rigid sau semirigid a funcționat foarte bine. E important ca montura să prezinte momeala și cârligul corect. Dacă peștele ratează momeala sau o mișcă din loc fără să o vadă, așa cum știm că se întâmplă de multe ori, montura trebuie să poată reveni în poziția optimă.
La firele combi, cămașa rămâne întreagă, nu se curăță deasupra cârligului, ca la alte monturi. O eventuală “articulație” plasată lângă cârlig nu e necesară.
(2) Lungimea forfacului. Un alt avantaj al monturii pentru pescuitul lansat este că nu are nevoie de forfacuri lungi. Dimpotrivă, în special dacă e legat cu un material rigid, forfacul poate fi destul de scurt. La plantat, prefer tot forfacuri scurte, mai ales dacă arunc o “farfurie” de boiliesuri și semințe deasupra monturii, pentru că peștele le va mânca stând oarecum pe loc, nu trebuie să se deplaseze. Lungimea care mi se pare că funcționează bine pentru felul în care pescuiesc e de 14-15cm, indiferent de materialul de forfac folosit (rigid sau suplu), dar se pot pune și forfacuri mai scurte, de 10-12cm, după cum se pot pune și mai lungi. Depinde de temperatura apei, de natura substratului, de felul în care se nădește și de alți factori. De exemplu, pe apă rece, când peștele e apatic, am obținut rezultate mai bune cu forfacuri scurte. Iar la o nădire grupată mi se pare mai indicat un forfac scurt, cel puțin pentru German Rig, dacă nu și pentru alte monturi.
Gradul de flexibilitate
(3) Tipul cârligului. Kessler, Woods și alți pescari recomandă cârlige cu tijă curbată. Am testat montura cu mai multe tipuri de cârlige cu tijă curbată (lungă, scurtă, medie) și cele mai sigure mi se par cele cu tijă curbată medie, dacă montura e legată cu un fir relativ rigid. Pentru cineva care e la primele experiențe cu montura, un cârlig cu tijă curbată medie, mărimea 4 sau 5, ar trebui să fie o alegere bună. Cârligele cu tijă curbată scurtă sunt însă eficiente și ele. Mergând mai departe cu testele, am văzut că se pot utiliza și alte cârlige, de pildă cârlige de tip Long Shank. Montura nu e limitată la un singur tip de cârlig.
(4) Mărimea cârligului. Matt Woods propune cârlige mari în raport cu momeala, mai precis cârlige numărul 6 pentru boiliesuri de 10-12mm și cârlige numărul 4 pentru boiliesuri de 14-16mm sau mai mari. Deși cârligul pare nepotrivit prin mărime, n-am avut ezitări să urmez direcția asta, pentru că același principiu se aplică și la montura Withy Pool. Dacă momeala stă aproape de cârlig, cârligele mari au mai mult loc să lucreze și agață mai bine peștele. Pentru crap, dimensiunea cârligului nu pare să fie un impediment în acest caz (dar poate fi la alte monturi). Cârligele pe care le-am folosit cel mai des pentru German Rig sunt modelul Medium Curve Shank numerele 6 sau 4, în combinație cu wafters de 15-18mm. Anul trecut, însă, la o partida făcută de Rob Hughes pe Sectorul B de la Varlaam, l-am văzut pe Rob folosind montura cu un snowman de 15+12mm pe un cârlig Medium Curve Shank numărul 7. Cârligul părea ascuns sub cele două boiliesuri. Forfacul era legat cu un fir combi suplu și era destul de lung. Toate elementele de construcție erau opusul recomandărilor obișnuite și totuși montura n-a ratat niciun peste. Ceea ce arată că până și cele mai avizate recomandări sunt valabile… doar până la un punct.
(5) Atașarea momelii. Momeala trebuie să aibă un grad de flexibilitate. Pentru asta, se poate folosi un micro-vârtej pentru monturi, caz în care momeala se leagă cu ață dentară, sau un anou cu burghiu care permite înșurubarea momelii. Ambele soluții sunt simple și dau o bună libertate momelii. Pentru wafters, varianta anoului cu burghiu e ceva mai rapidă. Atât anoul, cât și micro-vârtejul trebuie blocate pe tija cârligului cu un opritor. Matt Woods recomandă ca opritorul să fie aliniat cu vârful cârligului, într-o poziție atipică prin comparație cu alte monturi. Se poate pune și mai sus, în dreptul spinului, dar în testele pe care le-am făcut montura lucrează perfect cu opritorul pus la nivelul vârfului, așa că am păstrat acest tip de construcție.
La German Rig, se recomandă ca opritorul să fie aliniat cu vârful cârligului, într-o poziție atipică prin comparație cu alte monturi.
(6) Lestarea monturii. În forma prezentată de Christian Kessler, montura nu include niciun lest. Alți pescari pun pe forfac o alică de plumb sau de tungsten poziționată la 2-3cm în spatele cârligului. Rolul alicei e să ajute cârligul să rămână culcat pe fundul apei, iar când peștele ia momeala, să contribuie la orientarea cârligului cu vârful în jos, în poziția ideală pentru înțepare. Asta e teoria. Am testat montura cu și fără alică și n-am remarcat vreo diferența de randament. În mod cert, nu e obligatorie. Totuși, chiar dacă e un accesoriu în plus, o folosesc în majoritatea cazurilor, că să fiu sigur că forfacul stă întins pe substrat.
Randamentul monturii
Am început să testez montura în 2016, ocazional, iar din 2017 am folosit-o constant, după ce m-am convins că e eficientă. Relația mea cu ea a evoluat la fel cum evoluase și relația cu montura Withy Pool, cu ani în urmă. De la încercări prudente, a devenit o montură uzuală. Am ajuns să fac numeroase partide în care să nu folosesc decât German Rig. Dacă în alți ani nu era partidă să nu pun o montură Withy Pool măcar la o lansetă, anul trecut am apelat la montura Withy Pool abia la sfârșitul sezonului, în octombrie, într-o partidă făcută pe Sectorul A de la Varlaam – și atunci a fost singura care a dat rezultate, așa cum s-a întâmplat și cu alte ocazii. În rest, German Rig a fost montură de bază, în special la Varlaam, unde se pescuiește în mod normal pe locuri curate și unde e mai indicat să dai cu momeli mici, pentru că n-ai cum să faci selecție. În aprilie, am avut o partida memorabilă pe Sectorul A, cu o mulțime de crapi mari. Majoritatea au fost prinși cu German Rig, inclusiv recordul lacului la 32kg. În mai, am pescuit cu ea la Horgești, unde fundul lacului e mâlos, și a funcționat impecabil. În 2018, am folosit-o la Polcești, cu alune tigrate (două alune unite printr-un dop de plută, ca să formeze un wafter), pe un substrat neted, dar și la Tâncăbești, pe o zonă de la marginea unui plaur, acoperită cu resturi de vegetație. Montura a prins bine atât crap, cât și ten. Faptul am legat-o cu un cârlig mare și cu un fir combi relativ gros m-a ajutat și la pescuitul în agățatură. În general, montura scapă rar peste dacă e legată corect, iar cârligul e ascuțit și solid.
Un alt avantaj al monturii e că poate fi utilizată și cu boiliesuri scufundatoare sau cu un ansamblu “om-de-zăpadă”. Unele sortimente de wafters nu-și păstrează gradul de flotabilitate pe termen lung, flotabilitatea lor fiind oricum mai mică decât a pop-up-urilor, și se transformă după câteva ore în boiliesuri simple, scufundatoare. Dacă scoți montura din apă a două zi și verifici boiliesul critic echilibrat, observi uneori că se duce la fund că o piatră. Nu mai e flotant. Totuși, montura nu e afectată cu nimic. Dacă vrei să reduci pierderea de flotabilitate, există câteva soluții. Poți să dai o gaură cu burghiul în wafter și să adaugi o bucată de plută sau de spumă flotantă (dar nu prea multă). Altă soluție e să cauți pop-up-uri mai puțin flotante, care pot fi bune ca wafters. Sau să dipuiești treptat pop-up-urile, până când își reduc flotabilitatea. Sau să-ți faci singur boiliesurile critic echilibrate. În general, pescuiesc cu wafters gata făcute, dar dacă am nevoie de wafters de mărimi mai mari, le rulez pe mix de boilies cu granule de plută.
Cu asta ajungem la un mic inconvenient al monturii. Dacă e folosită cu wafters, nu e selectivă. Boiliesurile critic echilibrate sunt în general mici, de 14-16mm. Cele mai mari care se găsesc în momentul de față la firmele de nadă sunt de 18-20mm. Cum momeala e lipită de cârlig, orice ciortan – chiar și o plătică sau un caras – poate lua un boilies de 20mm. Am prins mulți carași de 1-2kg pe Sectorul B de la Varlaam cu German Rig. Dacă pui o momeală mai mare, de exemplu un „om de zăpadă”, te aperi într-o anumită măsură de peștele mic, dar numai până la un punct. Orice ciortan de 4-5kg o ia din zbor. Nu poți lucra cu momeli foarte mari și nici nu poți mări distanța dintre cârlig și momeală. German Rig mi se pare o montură indicată pentru pescuitul de frecvență sau partide scurte sau pentru pescuitul pe lacuri grele, unde orice trăsătură e importantă și orice captură are valoare. Dacă vrei să faci selecție, nu te ajută. Pentru selecție, sunt indicate monturile la care poți să lași distanță între cârlig și momeală, cum e Blow-Back. Altfel, German Rig e una dintre cele mai sigure și mai eficiente monturi cu care am lucrat. Se leagă ușor. Are un număr mic de accesorii. Suportă o mulțime de adaptări – poți să schimbi mărimea și forma cârligului sau firul de forfac sau lungimea forfacului. Atașarea momelii se face rapid, dacă o pui pe un anou cu șurub. Montura nu se încurcă în aruncare. E compatibilă cu orice ansamblu pentru distanțe mari. Merge bine și la pescuitul plantat. Nu e limitată la boiliesuri, lucrează și cu porumb de plastic sau alune tigrate. Nu prea dă rateuri și nu pierde pește în dril, dacă e făcută cum trebuie. E o montură care are multe de oferit și merită încercată.
