Daniel Șinca este de profesie inginer zootehnist, specializat în creșterea crapului și în managementul lacurilor de pescuit la crap. Este coordonator al proiectului Utopik Carp Lake și unul din cei doi administratori ai lacului.
Vlad Pavlovici: Daniel, când a început povestea Utopik Carp Lake?
Daniel Șinca: Ideea lacului a început să se contureze ca un potențial proiect în iarna anului 2022/2023. Am lucrat la ea cu Tibi Tincău, care avea să devină proprietarul suprafeței de teren și apă care este astăzi Utopik Carp Lake, eu având misiunea de viitor „project manager”.
Numele lacului
Vlad Pavlovici: Îmi place numele lacului, mi se pare că i se potrivește. Cine și cum l-a ales?
Daniel Șinca: Nu îmi amintesc exact momentul, dar ne-am bătut destul de mult timp capul cu numele. Am căutat și denumirile străvechi ale locurilor și localității pe raza căreia se află lacul. Au fost și variante legate de regiunea Crișana. Într-o dimineață, m-am trezit cu numele „Utopia Carp Lake”. Știam că avem misiunea de a crea un lac special, aparte, iar acest nume reflecta viziunea noastră.
Bucuria găsirii numelui nu a durat mult. Tibi, mai în temă cu protejarea denumirilor decât mine, a procedat la săpăturile de rigoare pentru a verifica disponibilitatea numelui. Așa a aflat că exista un lac în Franța cu același nume, Utopia Carp Lake. Ca atare, a schimbat denumirea în Utopik Carp Lake, care pentru mine suna ciudat pe moment. Astăzi îmi dau seama că, de fapt, „Utopik” este mult mai sonor, sună frumos și face cinste proiectului care este, într-adevăr, utopic.
Configurația lacului
Vlad Pavlovici: În ce fel a fost gândit lacul în ceea ce privește configurația lui, adică suprafață, structuri, adâncimi?
Daniel Șinca: Lacul a fost realizat prin unificarea mai multor balastiere vechi, de mici dimensiuni. A fost proiectat astfel încât să reducem volumele de excavat (din motive de costuri), să putem acorda suficientă suprafață și varietate de structuri fiecărui stand și să păstrăm cât mai mult din aspectul natural moștenit. Am așezat standurile urmărind ca limitele de stand să fie trasate de insule de demarcație și să reducem la minimum defrișările arborilor maturi pe care i-am găsit acolo.
Am așezat standurile urmărind ca limitele de stand să fie trasate de insule de demarcație și să reducem la minimum defrișările arborilor maturi.
Daniel Șinca
În privința adâncimilor, nu am adus multe modificări lacului, deoarece, în proporție de 75%, lacul era deja excavat pentru exploatarea de agregate. Noi am excavat de la zero doar standurile 5, 12 și 13. Diferențele de adâncimi și structuri regăsite în cea mai mare parte a lacului sunt rezultatul procedeelor tehnice de exploatare. De exemplu, dacă excavatorul întâlnește porțiuni de argile, care nu prezintă interes, își mută zona de săpătură până ajunge la agregate curate, lăsând în urmă structurile pe care noi le numim platouri, praguri, ridicături, gropi etc.
Populația de crap
Vlad Pavlovici: Cum ați planificat densitatea și talia crapilor?
Daniel Șinca: Densitatea am calculat-o ținând cont de specificul apelor de balastieră din zona noastră, cu ținta de a avea o populație piscicolă natural sustenabilă sau aproape de natural sustenabilă.
La talia peștilor, am cumpărat ce am găsit disponibil în piață. Planul nostru a fost să populăm cu pești în medie de 6-7kg, dar cei de la Euro Aqua (de la care am cumpărat peștii) nu au avut această categorie disponibilă, așa că am cumpărat crap cu o medie de 10,5kg.
Planul nostru a fost să populăm cu pești în medie de 6-7kg, dar cei de la Euro Aqua nu au avut această categorie disponibilă, așa că am cumpărat crap cu o medie de 10,5kg.
Daniel Șinca
Media de greutate calculată la ora actuală este 19,5-20kg. Menționez „calculată”, deoarece a fost o toamnă „grea” din punct de vedere al numărului de pești capturați, adică s-au prins mai puțini crapi decât ne așteptam, iar dacă nu avem un minimum de 10% din numărul cunoscut de pești prinși într-o săptămână, evităm să vehiculăm cifre, deoarece ne pot induce în erori de calcul în privința programului de furajare.
Ca idee generală, în toamna anului 2025, media calculată era 17,4-17,8kg, iar în primăvara lui 2026, în repetate rânduri, media verificată a ieșit de 17,6kg. Media se face cu excluderea exemplarelor considerate excepționale din calcule, având mulți pești (pe care i-am recunoscut după semne distinctive) care au crescut cu 6kg până la 8kg într-un an.
Pentru anii următori, după ce vom pune la punct și în funcțiune și lacul de creștere, care se află în vecinătatea lacului de pescuit, avem în plan să creștem gradual numărul crapilor din lac cu câte 1–2%, pe an, până la punctul în care parametrii lacului ne vor permite, fără să producem șocuri asupra ecosistemului ori să avem precedentul de a pune în pericol populația existentă, pe lângă numărul crapilor introduși pentru a suplini eventualele pierderi sezoniere.
Lucrările de amenajare
Vlad Pavlovici: Realizarea unui astfel de lac e probabil foarte complexă. Cât a durat construcția lacului, de la primele amenajări până în momentul de față, și cum s-a desfășurat?
Daniel Șinca: Deschiderea șantierului a avut loc în august 2023. Am început cu măsurarea și marcarea suprafețelor care urmau a fi defrișate și excavate. Mi-a luat două săptămâni doar să fac cărări prin tufișuri și desișuri de arboret pentru a pregăti terenul pentru măsurătorile topografice de precizie. Pentru a da o imagine asupra dificultății, ca să fac cărare pe o distanță de 120m, de la standul 3 până la standul 5, mi-au trebuit două zile.
După această etapă am început cu defrișarea și pregătirea șantierului de excavații. În paralel, ne-am ocupăt de partea de peisagistică: când se terminau anumite zone de excavat, se plantau arbori pe ele, în ideea de a câștiga cât mai mult timp din privința perioadelor scurte în care se puteau face aceste lucrări.
Fluxul șantierului a fost extrem de complex. De exemplu, un drum tehnologic format din aproximativ 20.000 metri cubi de piatră l-am excavat și mutat de patru ori în locurile unde am avut nevoie, până a rămas pe pozițiile finale. Am dorit să păstrăm linii organice și să evităm liniile drepte. Aveam vizibilitate redusă din cauza vegetației care trebuia ocolită și salvată cu orice preț, aveam de verificat cote de excavație sub apă, aveam construirea de taluzuri și berme subacvatice, lucrări complexe de consolidare și stabilizare a taluzurilor, mergând până la încărcarea, stabilizarea și formarea pe cotă a platformelor pe care sunt astăzi cabanele și platformele de pescuit.
În paralel, am realizat instalarea alimentării cu apă, curent pentru cabane, sistemul de aerare, care este centralizat și pornește din camera tehnică, și sistemul de irigații, care cuprinde tot perimetrul lacului și însumează 6km de magistrale și 12km de țeavă de picurare care irigă cei aproximativ 18.000 de arbori plantați.
Lucrările de excavații s-au încheiat exact de ziua mea, în octombrie 2024.
Peisajul lacului
Vlad Pavlovici: Compartimentarea lacului, cu fiecare stand având o zonă separată vizual de celelalte standuri, e un aspect foarte atrăgător la Utopik. Cum ați reușit să combinați confortul pescarilor cu păstrarea aspectului natural al lacului?
Daniel Șinca: Partea de peisagistică a fost oarecum simplă. Am plantat speciile de arbori întâlnite aici, știind că speciile străine de această climă și tip de sol nu ar fi avut succes. Mulți dintre arbori, arinul în special, de ordinul miilor (4-5.000 de bucăți), i-am recoltat chiar din suprafețele ce au fost ulterior excavate.
Pentru mine, cuvântul „peisagistică” nu înseamnă doar o înșiruire de plante pe o suprafață dată. Peisagistica înseamnă ecologia locului, fiind de o importanță mai puțin cunoscută, și anume serviciile de mediu aduse. Pe lângă arborii plantați, am realizat însămânțarea suprafețelor cu un amestec de semințe de ierburi și alte plante native, specifice microclimatului și solurilor de aici, cu scopul accelerării procesului de restaurare ecologică, lucru care, la doar un an după lucrările de amenajare, a dus la eradicarea ambroziei și instalarea speciilor native, inclusiv specii de ciuperci micorizante care însoțesc arborii plantați. Deci indicatorii de mediu ne arată că procesul de restaurare a avut succes.
Acest lucru are impact pozitiv implicit și asupra faunei locale, deci, prin planul de a nu interveni mecanic (prin cosiri) și a lăsa natura să își urmeze cursul, nu doar că facem economie de resurse, ci practic am creat o zonă importantă de conservare biologică.
Eradicarea somnului pitic
Vlad Pavlovici: Când ați introdus crapii în lac și cum au evoluat?
Daniel Șinca: Peștii de la Euro Aqua au fost aduși în martie 2024. Introducerea lor ne-a scos în evidență și o surpriză nedorită: am constatat că lacul avea somn pitic, fapt ce a transformat o parte din echipă în pescari de somn pitic cu vintire și vârșe (cuști și capcane). În fiecare dimineață, după furajare, se verificau capcanele, se recoltau peștii și se montau capcanele la loc, proces care dura 5–6 ore zilnic, iar după-amiaza, după terminarea programului la șantier, ieșeam cu barca pe apă și vânam bancurile de somn pitic și îi culegeam cu minciogul.
Am adunat somn pitic de ordinul zecilor de mii toată vara. Această rutină am dus-o până în primăvara lui 2025, când am început să nu mai prindem deloc somn pitic, capturând toate speciile existente în lac, mai puțin somn pitic. Suntem la finalul sezonului 2026 și nu am mai întâlnit nici puiet de somn pitic, ori să avem vreo captură a speciei raportată.
Populația de amur
Vlad Pavlovici: Din câte știu, lacul are și o populație de amur (ten). Cum a ajuns în lac și ce vă propuneți să faceți în privința lui?
Daniel Șinca: În cadrul amenajării lacului, a trebuit să rezolvăm problema vegetației acvatice, care acoperea suprafețe mari din corpurile existente de apă. Vegetația ar fi dus, în primul rând, la condiții improprii dezvoltării și susținerii vieții crapilor, iar în al doilea rând, practicarea pescuitului ar fi fost imposibilă. Așa că s-a luat decizia populării cu amur de talie mică, 700 de bucăți cu o medie de 1,5kg. Până în toamna anului 2025, amurii au curățat toată vegetația pe care voiam s-o eliminăm și au crescut până la 8kg într-o singură vară. E incredibil, nu îmi venea să cred ce potențial de creștere poate să aibă această specie.
Până în 2028, ne-am propus să rărim populația de amur de la 700 de bucăți. Avem ținta de a ajunge la doar 300 de bucăți.
Daniel Șinca
Până în 2028, ne-am propus să rărim populația de amur de la 700 de bucăți. Avem ținta de a ajunge la doar 300 de bucăți, în așa fel încât să atingem un echilibru în ecosistem și, sperăm noi, să reapară zonele cu plaur și tufe de vegetație acvatică din loc în loc, lucru care ar avea impact nu doar asupra aspectului de structuri pentru pescuit, ci și asupra calității apei, reducând capacitatea algei verzi de a înflori. Totodată, după calcule, dacă eliberăm 4-5 tone de masă metabolică din masa lacului, se creează spațiu pentru creșterea crapilor cu încă 1-1,5kg pe exemplar.
Profilul lacului
Vlad Pavlovici: Care sunt caracteristicile principale ale lacului din perspectiva unui pescar de crap?
Daniel Șinca: Caracteristicile principale ale lacului le consider a fi structurile variate. Suprafața lacului este de 24ha luciu de apă. Lacul pare mai mare datorită zonei de acces ca o peninsulă. Suprafața totală desfășurată, apă + uscat, este de aproximativ 32ha. Fiecarui stand îi revin în medie 1,7ha de luciu de apă. Având în vedere acest aspect, cred că peștii vor avea zone suficient de mari de refugiu pe fiecare stand, astfel încât să se reducă fenomenul de „împingere” a peștilor în anumite sectoare ale lacului sub presiunea pescarilor.
Programul de furajare
Vlad Pavlovici: Înțeleg că lacul este furajat cu pelete pentru acvacultură. Cum se va modifica programul de furajare din momentul în care lacul va fi deschis publicului și cum influențează furajarea pescuitul?
Daniel Șinca: În privința pescuitului, cred că este prea devreme să tragem concluzii clare. Consider că dinamica lacului din punct de vedere al pescuitului se va schimba radical odată cu încheierea programului intensiv de furajare, program care a avut unicul scop de a crește rapid peștii. Planul nostru este ca, din 2027, să reducem treptat programul de furajare (fără să producem șoc populației de crapi) la doar două luni în sezonul de vară și doar trei mese pe săptămână, comparativ cu șase mese administrate până acum.
Din 2028, programul de furajare va fi oprit în totalitate. „Furajarea” de întreținere va fi făcută practic prin pescuit.
Daniel Șinca
Din 2028, programul de furajare va fi oprit în totalitate, dar vom avea inclusă în „pachetul de pescuit” o cantitate de furaj oferită clienților. „Furajarea” de întreținere va fi făcută practic prin pescuit. Singura furajare făcută de noi va rămâne doar cea de întreținere în timpul sezonului rece. Este o furajare cu cantități foarte mici, cu nutrețuri specifice care au o digestibilitate foarte mare în apa rece și doar în perioadele cu fronturi atmosferice calde, când apa atinge 5–6 grade Celsius.
Gradul de dificultate
Vlad Pavlovici: Care este gradul de dificultate al lacului? Ce așteptări realiste ar trebui să aibă pescarii pentru o partidă de o săptămână?
Daniel Șinca: Gradul de dificultate al lacului este și va fi unul mediu spre mare. Va fi un lac care te obligă la o abordare exactă și tehnică, având în vedere varietatea de structuri, și care este dificil și prin prisma populației piscicole, a numărului de crapi relativ redus. Densitatea de crap este apropiată de cea natural sustenabilă, ceea ce înseamnă că peștii nu sunt dependenți de hrana dată de pescari ori de administrație. În anumite perioade, când lacul produce din abundență hrană naturală, este foarte posibil ca peștii să refuze alternativele date de pescar, pur și simplu să ignore nada pescarilor și să consume doar hrana naturală.
Din ce am văzut până acum, chiar dacă au fost partide foarte bune, în care toate standurile ocupate au avut peste 20, chiar și peste 40 de capturi într-o săptămână, cred că așteptările realiste ar trebui să fie între 7 și 15 capturi pe săptămână. Pot fi și partide fără nicio captură, bineînțeles, dar și partide care să depășească 20–30 de capturi.
Densitatea de crapi mari
Vlad Pavlovici: Cum ai descrie populația actuală de crap? Ce proporție aproximativă există între peștii de talie medie și exemplarele mari? Care sunt cei mai mari crapi din lac?
Daniel Șinca: Lacul are o populație de crapi introdusă de noi și una de pești pe care i-am „moștenit” din vechile balastiere. Crapii moșteniți sunt exemplare ce pot fi ușor recunoscute după forma lunguiață, între care cel puțin unul a ieșit în evidență, fiind prins în primăvara anului 2026 la peste 27kg. Acest lucru ne indică faptul că, pe lângă peștii pe care îi știm, ne putem aștepta și la alte surprize plăcute.
După calculele de creștere, conform cantităților de furaj și verificărilor reale privind media de greutate, populația actuală de crapi este formată dintr-un număr de 1450-1470 de bucăți, cu o medie de greutate estimată la 19,5-20kg, după cum spuneam.
Iată lista crapilor pe care i-am introdus în lac, la care se adăugă media de greutate câștigată până în prezent, de 8-10kg:
- 7–8kg (actual 16kg): 140 exemplare.
- 8–10kg (actual 16–19kg): 451 exemplare.
- 10+kg (actual 18–20kg): 220 exemplare.
- 11+kg (actual 20–21kg): 130 exemplare.
- 12+kg (actual 20–22kg): 155 exemplare.
- 13+kg (actual 22–23kg): 70 exemplare.
- 14+kg (actual 23–24kg): 115 exemplare.
- 15+kg (actual 24–25kg): 66 exemplare.
- 16+kg (actual 24–26kg): 44 exemplare.
- 17+kg (actual 24–26kg): 20 exemplare.
- 18+kg (actual 25–27kg): 14 exemplare.
- 19+kg (actual 26–29kg): 5 exemplare.
- 20,2kg: 1 exemplar.
- 21,7kg: 1 exemplar.
- 23kg: 1 exemplar.
Aceste estimări sunt strict matematice pentru controlul cantitativ al furajului administrat. Unii pești sigur că au crescut mult mai mult decât arată estimările, iar unii poate mai puțin. Crapii pe care îi cunoaștem și au fost capturați și recapturați au crescut 6 până la 8kg într-un singur sezon. Unii au ajuns la pragul de 30kg și s-au oprit. Recordul lacului cunoscut la ora actuală avea 31kg în octombrie 2025.
Abordarea unei partide
Vlad Pavlovici: În final, o întrebare care să te transpună din postura de coordonator de proiect în cea de pescar. Dacă ai avea la dispoziție șapte zile, trei lansete și un obiectiv clar, să prinzi unul sau mai mulți crapi mari, cum ai organiza partida, din prima până în ultima zi?
Daniel Șinca: Dacă aș avea la dispoziție șapte zile de pescuit și trei lansete, aș face un pat de nadă larg, împrăștiat, pe o zonă de fund întins, fără multe structuri, de preferat pe mâl/nisip, pe care aș întreține-o de-a lungul săptămânii în funcție de răspunsul peștilor și aș pescui zona respectivă cu două bețe. Nu aș schimba lanseta mai des de 36-48 ore dacă nu aș avea trăsături.
Cu al treilea băț aș pescui „călător”, cu ajutorul navomodelului, pentru a reduce la minim deranjul pe apă, cu momeală izolată sau cel mult un săculeț solubil, și l-aș muta cu frecvență mare pe timpul zilei în special către zone unde peștii își trădează prezența. Asta în sezonul cald, cu temperatura apei peste 16-18 grade Celsius.
În sezonul rece aș pescui trei zone diferite și adâncimi diferite, în funcție de vreme (soare sau cer noros, vânt, precipitații), cu cel mult o scafă de nadă sau câte un săculeț solubil și nu aș schimba lansetele mai des de 36-48 h, decât cel mult un băț cu care să „vânez” peștii care își trădează prezența.
- Articol ilustrat cu fotografii de Cristian Bunda.
- Fotografiile cu capturile lui Tibi Tincău au fost furnizate de administrația lacului.
