Mă bucur să văd că există cineva competent, dispus să-i învețe pe alții și să facă asta într-un mod organizat, profesionist. Celor care preferă să fie autodidacți sau sunt adepții modelului "lasă, că îmi arată un prieten" sau "fur de la cei mai pricepuți" le recomand, din proprie experiență, să apeleze la training specializat.
Atunci când îmi rupeam picioarele mergând kilometri pe teren viran (fost agricol) plin de bălării și pierdeam nenumărați plumbi într-o zi de "antrenamente" de casting, mi-aș fi dorit să am pe cineva care să mă învețe ce am de făcut. Cum la vremea respectivă nu prea aveam pe cine să întreb și văzând că nu mai progresez, am zis să "încerc marea cu degetul". Așa că, i-am trimis lui Terry Edmonds un email în care l-am întrebat dacă ar fi dispus să vizioneze câteva filmări cu mine lansând, în ideea să-mi dea ceva sfaturi, ce aș putea să corectez, să îmbunătățesc. Nu mă așteptam să-i răspundă unui neica nimeni, un băiat din România care voia informații (ajutor) gratis (îi spusesem în email că nu am cum să ajung în UK pentru lecții de casting). Nu doar că mi-a răspuns prompt, dar a fost foarte deschis. I-am trimis filmările și mi-a indicat câteva greșeli de care nu eram conștient. Pe măsură ce corectam erorile, progresele deveneau din ce în ce mai vizibile și satisfacția creștea cu fiecare metru câștigat.
Am pus mai sus antrenamente între ghilimele, deoarece, privind retrospectiv, realizez cât timp, câtă energie și câți bani am risipit. Antrenamentele au sens doar în momentul în care știi ce ai de făcut. Altfel, este ca și cum ai umbla prin întuneric într-o casă pe care n-o cunoști... te lovești de pereți și mobilă. În schimb, dacă ai pe cineva care să-ți explice, este ca și cum ți-ar aprinde lumina și vezi imediat ce ai de făcut, pe unde trebuie să mergi. După ce Terry mi-a explicat ce și cum, după ce "mi-a aprins lumina", abia din acel moment pot spune că au început antrenamentele cu adevărat.
Conform proverbului "Dă-i Doamne românului, mintea de pe urmă!", calcul mi se pare simplu la acest moment: banii pe care i-am cheltuit pe plumbi pierduți, fire înlocuite, degetare distruse, lansete rupte, carburant, la care se adaugă timpul pierdut, energia consumată și alte lucruri care nu se pot transforma în bani însumează clar mai mult decât costul unei lecții de casting, poate chiar punând la socoteală și biletul de avion până în UK și înapoi.
Atunci, cu mintea de acum, dacă aș fi avut pe cineva să mă învețe, să stea cu mine pe câmp, să-mi arate ce trebuie să fac și să-mi corecteze greșelile, n-aș fi avut nicio reținere să-l plătesc. Cu banii pe care îi dau, nu "cumpăr" doar cunoștințele celui care mă învață, ci, principalul lucru câștigat este timpul. Cumpăr timp! Ajung mult mai repede să lansez acolo unde îmi doresc în condiții de pescuit, fără să mă accidentez, fără să rup fire sau lansete și fără să mă suprasolicit, tocmai din pricina tehnicii deficitare. Stăpânind tehnica și echipamentul, mă bucur de timpul petrecut pe malul apei prinzând pește, în loc să acumulez frustrare că nu pot pescui așa cum mi-aș dori.
|