MIRAJUL CRAPILOR MARI

O intrebarea care m-a framantat in timpul partidei si care continua sa ma preocupe, mai ales ca observ din ce in ce mai multi pescari care folosesc sau sunt tentati sa foloseasca nada vie, este daca viermusii din nada si de la carlig au reprezentat secretul succesului acestei partide. Realist si rational, dupa o singura partida, chiar daca a durat o saptamana, pe un singur lac, nu poti trage concluzii cu valabilitate generala. Apoi, analizand jurnalele partidelor din 2023 si 2024, cand am pescuit aceeasi zona, am prins mai bine cand n-am folosit viermusi. In partida din 2023 am avut 61 de crapi, dintre care 10 de 20kg+. Chiar daca din ce in ce mai multi pescari, daca nu chiar toti, care vin acum la Iannis folosesc viermusi, nu putem spune ca aceasta este reteta succesului garantat. Fac o paralela aducandu-mi aminte de o discutie pe care am avut-o cu Cristi Deme, proprietarul lacului, la prima partida pe Iannis. Standul pe care am pescuit era, conform statisticilor din anii trecuti, cel mai slab. Cu toate astea, am prins foarte bine. Ii spuneam atunci lui Cristi ca o posibila explicatie foarte simpla pentru care standurile din mijlocul lacului sunt cele mai productive este ca sunt cele mai pescuite. Standurile pe care pescarii petrec cele mai multe ore e firesc sa dea cei mai multi pesti de pe lac. Cum au ajuns sa fie cele mai pescuite? Datorita rezultatelor, rezultate care sunt influentate si de experienta, inspiratia si norocul pescarului. E cauza-efect: standurile pescuite dau peste, tocmai fiindca sunt pescuite sau, invers, standurile nepescuite vor ramane nepescuite. A prins cineva bine pe standul X, va dori si altcineva acel stand si, cel mai probabil, va prinde. Asta, si pentru ca lacul Iannis are o densitate mare de crapi mari si este echilibrat ca profil, cu acelasi substrat, aceleasi adancimi si tip de structuri pe fiecare stand. Apropo de noroc si capturile capitale la care speram cand venim la Iannis, pana cand va gasi cineva o metoda prin care sa prindem, de exemplu, doar crapii de 25kg+, sansa are rolul sau in desfasurarea partidei. Daca vrem sa ramanem onesti fata de noi insine, norocul nu ne face pescari mai buni, ci doar pescari mai norocosi.

Intorcandu-ma la viermusi, este posibil ca explicatiile pentru cresterea in popularitate sa se datoreze succesului initial al unui pescar, care s-a propagat si amplificat cu fiecare pescar care a pescuit cu viermusi si a prins bine. Una dintre intrebarile comune este "la ce-ai prins?" Daca un pescar care a prins bine iti spune ca a dat cu viermusi, esti tentat sa folosesti si tu. Daca mai multi care au prins bine au pescuit cu viermusi, te conving sa dai si tu cu viermusi. Mai mult, daca cineva care a nadit cu viermusi a avut rezultate foarte bune si vecinii de stand n-au prins, este si mai mare mare impactul. S-a dus vorba si, fiind o abordare diferita, din ce in ce mai multi au inceput sa pescuiasca cu nada vie. Cand se ajunge, daca nu s-o fi ajuns deja, in punctul in care toti pescarii sa nadeasca cu viermusi, intrebarea "cu ce sa nadesc?" va avea un raspuns rapid si evident. Totusi, indiferent de nadele si momelile folosite, putem afirma cu certitudine, lasand deoparte afinitatile noastre cu un brand sau altul, ca nada sau momeala respectiva a fost elementul determinant? Ce facem, renuntam la boilies si seminte? Am avut si eu partide, pe diverse lacuri, in care am prins mai bine sau mult mai bine decat vecinii de stand sau in care vecinii de stand au prins mai bine decat mine. In niciunul dintre cazuri nu s-au folosit viermusi. Orice nada care contine ingrediente de atractie si nutritie pentru crap poate avea rezultate mai bune sau mai putin bune in functie de context. Daca viermusii sau orice alta nada ar prinde cel mai bine tot timpul pe orice lac, toti am pescui cu aceleasi lucruri.

Inchei cu ceea ce sper sa ramana in mintea celor care au citit acest articol. Vazand pletora de capturi de pe pagina de Facebook a lacului, suntem tentati sa credem ca la Iannis se prinde oricum si din orice pozitie. Cele trei partide mi-au aratat ca nu este chiar asa simplu cum pare si ca poti gresi foarte usor, ajungand sa smulgi infrangerea din ghearele victoriei. Chiar daca, tragand linie, partida a fost buna, rezultatele n-au venit de la sine. Am avut ferestre de zeci de ore in care simteam ca nici Vlad, nici eu nu-i dam de cap. Ne treceau prin minte fel de fel de idei, crescand, de la o ora la alta, riscul de a aluneca pe spirala disperarii, care ne-ar duce din greseala in greseala. Si cum sa nu te apuce disperarea, ca sa nu zic nebunia, cand stii ca lacul e plin de pesti mari si foarte mari si tu te uiti la lansete? Asa ca, retineti: nu e simplu la Iannis! Nu e simplu, dar e frumos. Lacul arata din ce in ce mai bine. De la an la an, verdele stapaneste campul vizual. Stuful si copacii sunt mai mari. Iarba este acum peste tot. Noile cabane se integreaza bine in peisaj si ofera un plus de confort pe care l-am apreciat pe deplin, in special in zilele friguroase. Atmosfera s-a schimbat radical in bine prin reducerea numarului de standuri si renuntarea la pescuitul lansat. Pe langa ca pescarii au acum mai multa intimitate, au si mai multa liniste, prin faptul ca nu se mai nadeste zi-lumina cu Spomb-urile pe toate standurile. Nu mai spun ca pescuitul plantat protejeaza mai bine pestii. La partidele memorabile pe care le-am avut au contribuit semnificativ si oamenii de acolo care, in frunte cu Cristi Deme, sunt primitori si dornici sa te ajute sa ai rezultate cat mai bune, o experienta de care sa-ti aduci aminte cu placere si pe care sa doresti s-o repeti. Ca sa faci din nimic un lac ca Iannis e nevoie de bani, dar si de oameni de calitate, cu viziune, rabdare, perseverenta, pricepere si pasiune, care stiu ca lucrurile bune nu se intampla peste noapte. Se spune ca "oamenii sfintesc locul". Iannis a devenit un loc sfant pentru pescarii de crap.