TOPOGRAFIE

Caldarusani nu are adancimi mari, nici structuri scufundate. Pe aproape orice vad ai sta, e putin probabil ca apa sa fie mai adanca de 3-4m. Fundul lacului e acoperit cu resturi de vegetatie ("cocioc mort", in limbaj local) si cu un mal gros, plin de larve de chironomide, pe aproape toata suprafata lacului. Cociocul mort e o forma de plaur scufundat, care se aseaza pe substrat ca un fund dublu. Uneori, pe canicula, se ridica la suprafata ca o insula, intr-o eruptie de gaze care face ca apa sa fiarba, iar dupa o vreme se scufunda la loc. Zone cu substrat tare sunt foarte putine si greu de gasit.

Populatia de crap e alcatuita mai ales din pesti introdusi. Lacul avea un filon propriu de crap salbatic, dar n-a mai ramas nimic din el. Foarte rar, se intampla sa prinzi cate un exemplar negru si lung ca mreana, crap salbatic adevarat, dar restul crapilor sunt veniti din popularile facute in ultimele decenii. Odata ajunsi in lac, insa, adopta rapid comportamentul si prudenta unui crap salbatic si nu sunt usor de prins. Capturile cele mai mari pe care le cunosc sunt in jur de 15-16kg. Bineinteles, mitologia locului abunda in relatari despre crapi enormi, dar fara dovezi. E interesant ca, desi sunt putini crapi care au trecut pana acum pragul de 15kg, numarul celor care au trecut de 10kg e mare. In ultimii ani, am prins sute de exemplare de doua cifre, dar nu mai mari de 14-15kg, desi am pescuit mereu special dupa crap mare. De pilda, in aprilie 2012, am filmat pe Caldarusani o partida pentru emisiunea Catch & Release, in care am avut sase crapi intre 10kg si 14kg. M-am dat cu capul de pragul de 14kg din nou.

Structurile cele mai productive aici sunt plaurii. Lacul e o fabrica naturala de plauri - de la plauri miniaturali, care se plimba dupa cum bate vantul, la plauri stabili si masivi, intinsi pe cateva hectare. Unii sunt usor de abordat, ii gasesti la cativa metri de mal. Altii sunt in malul opus, la sute de metri distanta. O structura care poate fi  confundata cu plaurii e rarisul de trestie. Rarisul e format din palcuri de stuf care cresc langa mal sau in marginea unui plaur, dar fara sa fie fixate in corpul plaurului. Unele rarisuri tin crap, dar nu toate. Vegetatia luxurianta e un adapost pentru larve si melci care, alaturi de chironomide, formeaza hrana naturala a crapului. Se gasesc in lac si scoici mari, anodonta cygnea. Sunt si raci, dar nu atat de multi incat sa te deranjeze cand pescuiesti.