PROFILUL SI ISTORICUL LACULUI

Vlad Pavlovici: S-o luam cu inceputul... Pentru cei care nu cunosc lacul, cum ajungi la Pelagicevo si ce gasesti acolo?

Madalin Barnea: Din Bucuresti si pana la Pelagicevo, sunt aproximativ 850km. E un drum pe care il faci in aproximativ 12 ore. Lacul e o balastiera veche, nu foarte mare, cu o suprafata de aproximativ 35ha de luciu de apa. Apa e foarte limpede, ca de izvor, iar adancimea medie e in jur de 3m. In mijlocul lacului, e o peninsula pe care se afla administratia lacului, toaleta, dusul si cateva locuri de pescuit. De jur imprejurul lacului ai un drum pietruit pe care se face accesul pe standuri. Pe malurile exterioare ale lacului, brodate cu copaci mari, sunt decupate restul standurilor. Lacul are 24 de standuri amenajate, dar se pescuiesc aproximativ 20. In  partea din fata, in asa zisa "oala" a lacului, se pescuieste de pe ambele maluri, malul lung al peninsulei si malul exterior al lacului, directiile de pescuit intercalandu-se ca un fermoar. Standurile au dimensiuni generoase, comode atat pentru campat, cat si pentru pescuit. Multe dintre standuri au copaci batrani de o parte si de alta, care ofera umbra pescarilor chiar pe stand sau in imediata apropiere a locului de pescuit.

Vlad Pavlovici: Cum se fac rezervarile?

Madalin Barnea: Ca si la Varlaam, rezervarile se fac cu jumatate de an inainte sau si mai mult. Dupa cum stim, pescuitul rezultatul unei partide este influentat foarte mult de conditiile meteo. Perioadele in care imi place sa ma duc la pescuit, adica primavara si toamana, nu sunt de cele mai multe ori stabile din  punct de vedere meteo. Din acest motiv caut lacuri frumoase, linistite, cu vegetatie si umbra, unde sa ma simt bine indiferent de rezultatul partidei. Ma bucur de natura si de experienta in sine, pestele este bonus! Daca pleci de la premiza asta, pescuitul devine mult mai placut, iar partidele in care prinzi putin sau deloc devin  mult mai usor de digerat. Pentru mine, Pelagicevo este un astfel de lac.

Vlad Pavlovici: Pelagicevo are o colectie extraordinara de crapi foarte mari. Cat a durat sa si-o formeze si cum a fost posibil sa ajunga la un asemenea nivel?

Madalin Barnea: Intr-adevar, lacul are multi crapi foarte mari. Din informatiile pe care le-am primit de la administratorul lacului, Marko Kovandzic, si de la unii pescari romani din nordul tarii care frecventeaza lacul de patru, cinci ani, Pelagicevo ar avea peste o suta de exemplare intre 20kg si 30kg si in jur de opt crapi sariti de 30kg. O colectie impresionanta. Capturile mele si ale prietenilor mei la Pelagicevo mi-au demonstrat ca media greutatii pestilor este in jur de 16-17 kg. Cum au ajuns crapii la asemenea dimensiuni? Cred ca sunt mai multe aspecte care au facut posibila cresterea lor la greutatile astea. Doua lucruri sunt sigure: vechimea lacului si faptul ca pestii au ramas acolo, nu s-au furat, nu s-au vandut. Lacul are peste 50 de ani din cate inteleg, deci vorbim de un lac matur, cu un habitat foarte bun pentru crap. Apa este foarte curata, e o apa de calitate, iar adancimile de 3-5m ofera confort pestilor. Probabil ca densitatea de peste este una normala, lacul nefiind suprapopulat, astfel ca lacul le asigura pestilor conditiile de baza sa creasca - spatiu si hrana. Se adauga faptul ca la Pelagicevo se pescuieste cu cantitati mari de nada. Tonele de nada pe care pescarii le arunca in lac sunt si ele un factor de crestere. Dincolo insa de toate aceste aspecte, cel mai important lucru este ca pestii sunt acolo de zeci de ani, nu dispar, nu se fura. Stim cu totii ca in Romania furtul de peste este factorul principal care a distrus multe lacuri de crap.

Vlad Pavlovici: Cum se explica faptul ca nu se fura, in conditiile in care pretul crapilor mari a explodat in Europa? Cum isi protejeaza administratia lacului pestii?

Madalin Barnea: Despre aspectul furtului pot emite doar pareri personale, plecand de la lucruri pe care le-am discutat cu administratorul lacului sau de la propriile mele experiente la Pelagicevo. Unul dintre administratorii lacului este aproape tot timpul pe lac si exista un regulament restrictiv din punct de vedere al mersului cu masina pe lac. Clientii lacului sunt preponderent straini. Am intalnit pe lac pescari din toata Europa - romani, bulgari, greci, sloveni, austrieci, olandezi, suedezi etc. Asta este un aspect important legat de furtul pestilor. L-am intrebat pe Marko daca are probleme cu localnicii si cum de nu se fura peste... Mi-a spus ca ar putea avea probleme cu ei daca ar pescui acolo, dar nu le permite sa pescuiasca pentru ca nu au echipamentul necesar, care pentru ei este scump. Si mi-a spus ca in imediata vecinatate a lacului exista doua lacuri mici, pe care le-au populat cu ciortan, si le-a dat voie localnicilor sa pescuiasca acolo, scapand astfel de presiunea lor de a incerca sa pescuiasca pe lacul mare.