CarpOnline.ro

trebuie sa revin cu o precizare:
Acid citric amplifica acest lucru dar nu este factorul principal. Este vorba de chemoreceptie

Si ca sa nu va mai plictisesc (ne vedem in jur de 18 aprilie când am rezultatele) prietenul meu care lucrează acum la Ferme Aquacole D'Anjou spune:
1. Crapul de 20kg are alt metabolism decât cel de 5kg, problema cea mai mare a lui este de a asigura cantitatea de oxigen necesara pentru supraviețuire (pestele creste si trăiește la "infinit" moartea survine atunci când nu mai poate sa-si asigure cantitatea de oxigenul)
2. Discuția noastră trebuie sparta in doua, pescuit pe carpodrom si pescuit de plăcere singur pe balta
Ca sa revin la topicul inițial:
1. La pescuit de plăcere lichidul nutritiv este important către foarte important. Este de evitat lichidele concentrate tip Promotor L (dau un exemplu) pentru ca utilizatorul de rând nu are cum sa-l dozeze corect
2. Pe carpodrom daca nu-l cunoști, este bine sa-l eviți
3. Lichidele Hidrozolate pot fi inhibate rapid de condițiile de mediu ale băltii, fenomenul este accentuat de mix
4. Bila perfecta exista doar ca trebuie create pentru fiecare balta in parte

Pai eu stiu ce blastamatii baga ei pe acolo? Ca nu spune nicicare... CSL, esente, dracu sa le ia... Le baga in pamant pentru ca e greu si sta mai mult in cursul apei. Ideea e sa folosesti pamant de pe malul apei ca sa nu vii cu ceva strain si sa predomine aroma pe care o bagi. Pe vremuri faceam bombe de-astea cu pamant in care framantam paine pentru ca sa pescuim scobar pe rau.

De peste 3 ani pescuiesc doar cu bile cu oxigen si prind doar exemplare imense.
Am prins chiar si un crap de 397 de ani.......parea alevin.

_________________
slowly we rot....by Obituary

Bravo! Foarte bine la mai mare!
Dar poate îți pui si întrebarea de ce crapii cei mai mari in prinzi pe vechi balastiere sau in lacuri mari!

Asta este evident. Un crap de 1kg are alte nevoi nutritive - mă refer în special la cantitatea de hrană - decât unul de 10kg. De aceea, recomandările nutriționale sunt date în g/kg body wight (masă corporală).

Totuși, noi discutam despre selecția unui crap de 5kg față de unul de 20kg. Din ce știu eu, ce îl atrage pe cel de 5kg, îl atrage și pe cel de 20kg. Ce detectează cel de 20kg, detectează și cel de 5kg. Chemoreceptorii celui de 20kg sunt la fel de performanți ca ai celui de 5kg.

În ceea ce privește selecția în funcție de talia peștilor, având în vedere diferențele metabolice, mă pot gândi doar că, în funcție de cantitatea de nadă (și va trebui aruncat ceva boilies în apă dacă sunt mulți pești), cei mici să se sature mai repede decât cei mari, să plece de pe zonă eliberând-o pentru cei mari și, bineînțeles, să nu se fi păcălit cu montura între timp. Totuși, deși este un scenariu posibil, mi se pare puțin probabil.
Afirmația asta vine din partea unui biochimist? Dacă da, atunci înseamnă că în condiții controlate de oxigen (și alți parametrii) crapii n-ar mai muri și ar ajunge la dimensiuni dinozauriene.
În opinia mea, sub aspectul atracției (rapide), a emiterii semnalelor chimice, lichidele nutritive sunt într-adevăr importante indiferent de tipul de pescuit și baltă.

Fiindca au hrana naturala din abundenta si sunt greu, daca nu imposibil de braconat?

_________________
slowly we rot....by Obituary

Victor pentru partea cu Chemoreceptorii sunt de acord cu tine. Amendamentul este după ce am vorbit cu prietenul meu (reproduc in limita mea tehnica ce am înțeles):
In a digera 1kg de boabe de porumb si 150g de proteina crapul are nevoie de minim o cantitate dubla de oxigen, pentru ca efortul de digestie al porumbului este mult mai mare (aparatul digestiv al crapului este unul dintre cel mai slab din acest punct de vedere). Branhiile crapului sunt într-o zona osoasă care se dezvolta lent in plus are nevoie de anumite vitamine si substanțe vitale pentru o a marii. In accepțiunea lui Crapul mare (de la 20kg in sus) își dezvolta mult mai mult "chemoreceptorii" pentru a detecta hrana care-i oferă energia necesara cu efort minim (in a digera si deplasa pentru a o găsi) pentru ca la un moment dat capacitatea branhiilor de a prelucra oxigenul este depășită de cantitatea de oxigen necesara si intervine bătrânețea crapului, boli degenerative si moartea (de aceea am pus intre paranteze "infinit")
Prietenul meu se ocupa cu:
1. hrana necesara pentru ca o larva de crap sa ajungă la 3kg in 18luni
2. hrana/condițiile necesare crapilor reproducători care sunt intre 12-15kg nu mai mult
Oricum el ne considera din Regnul Pescarilor unii dintre cei mai slabi, a prinde 100kg de crap într-o zi înseamnă pentru el ca pescuitul crapului este cel mai simplu

Deși este adevărat, acesta nu este un argument pentru care, de exemplu, crapul de 20kg nu ar veni la porumb și crapul de 5kg nu ar veni la boilies. Că, din variate și multiple motive, un crap asimilează mai greu și altul mai repede sau că unul vine mai des la masă decât altul, tot nu mă ajută deoarece noi ne punem problema de a-l ține la distanță pe cel de 5kg și a-l atrage doar pe cel de 20kg atunci când în amândoi "urlă foamea".Poate detalia puțin acest subiect? Cum anume își "dezvoltă" chemorecepția? Apar chemoreceptori noi (inclusiv unii care pot detecta substanțe pe care nu le putea detecta când avea, să zicem, 19.9kg)? Apar alte conexiuni între chemoreceptori și sistemul nervos central?

Gândindu-mă la ce se întâmplă cu organismele vii, mă aștept ca pe măsură ce crapul îmbătrânește - nu cred că poate trăi veșnic și crește fără oprire, indiferent cum am controla oxigenul - să-și mai piardă din capacitățile senzoriale (deci opusul dezvoltării). Prin urmare, aș putea emite teoria că pentru a atrage exemplarele foarte bătrâne - care, atenție, nu sunt obligatoriu cele mai mari - ar trebui ca nada mea să emită semnale mai puternice. Ca să-i aduc doar pe "bătrânii" lacului care, încă odată, nu sunt neapărat cei mai mari crapi, ar trebui să se întâmple următoarele: chemoreceptorii "seniorilor" să se degradeze atât de mult și nada noastră să fie atât de concentrată, încât exemplarelor mai tinere să li se satureze receptorii arătând indiferență, dar "pensionarii" să detecteze totuși semnalele de hrană. Cum am spus și în mesajul anterior despre un alt scenariu, și acesta mi se pare puțin probabil, chiar dacă aici pe forum pare posibil.

Victor nu știu sa-ti răspund, dar el vine in tara in perioada 16 - 27 aprilie si îl întreb fata in fata si revin cu explicațiile lui. El mi-a explicat ceva dar sunt depășit de termenii tehnici. Nu-l mai pot sâcâi (deși îmi doresc) acum pentru ca este perioada de pregătire (are vreo 1000ha de apa de gestionat) de reproducție la el