CarpOnline.ro

@Victor Costache

Ma bazez pe 2 observații (ia-le ca observație de laborator nu am neapărat o demonstrație matematica), revin la lacul de un ha. Dimensiunile lui o latura 130, cea paralela 90 iar celelalte ''perpendiculare" 90m. A fost populat cu 400kg de peste 100kg fitofag, 100 cteno, 200kg crap la 1,5kg si 6 reproducători 4 masculi de 5kg si 2 femele de 6kg. Apa atunci avea intre 80cm la mal si 1,80 în centru și într-un capăt. Acum 5 ani ii hrăneam cu porumb, cât cosea le aruncam iarba (erau precum cățeii când le dai de mâncare, șrot de Florea soarelui și de 3 ori șrot de soia. Peștii cei mari stăteau întotdeauna la capătul unde apa avea 1,80. Hrana o aruncam totdeauna la capătul celalalt (fata de unde stăteau ei acolo este o baraca și foișorul nostru de unde pescuim.
Prima observație:
Atunci când le-am dat șrot de soia (vreo 15kg) cei mari au venit după maxime 30 secunde și i-au alungat pe ceilalți (atunci puteam sa-i vedem și sa facem diferența) Dupa 3-4 minute totul s-a liniștit. Din câte am observat eu, nu am văzut nimic suspect când le-am dat șrot de Floarea Soarelui si porumb. Explicația mea: șrotul de soia are mai multa proteina decât cel de Floarea Soarelui, este mai bogat în proteina și lizina decât celelalte
A doua observație:
La un an balta s-a umplu de caras cât telefonul mobil (dala mic cu taste) și boarță. La balta aduceam și copiii prietenilor care se distrau la viermuș la carasel dar te topea boarța. Noi o mai foloseam când mergeam la biban o prindeam cu un fel de vârșa mica scoteam cam 0,5kg odată. In locul unde stăteau crapii aia mari era foarte putina boarță(dacă prindeam 2-3 odată). Acum 2 ani un mascul s-a lovit în timpul pontei rana s-a infectat l-am scos din apa (mai mișca putin). Autopsie în burta i-am găsit 7 boarțe (el avea vreo 8kg). Un lucru bizar am observat si pe lacul Suica județul Olt acum vreo 8 ani, eu prindeam crapcean la boaba 0,5kg-1kg, iar colegul meu prindea cu boarță crap la 3-4kg, pescuiam unul lângă altul intre monturi nu era mai mult de 1 metru. Explicația mea: crapului ii place proteina

Și atunci cum poate "învăța" crapul o amprentă care se modifică în permanență la fiecare boliles? Răspuns: are o capacitate de memorie (inexistentă) extraordinară.

De aici a plecat discuția (în contextul boilies-ului dominant și posibila explicație care îți aparține). Poți revedea mesajele anterioare. Citez:
Am încercat să-ți demonstrez că nu poate memora "amprenta chimică" a unui boilies ca să-l "recunoască" ulterior deoarece aceasta se schimbă în permanență. Și oricum nu se pune problema memorării vreunei "amprente", de orice fel, deoarece crapul are deja totul preprogramat.

Discuția nu este despre a ajunge la un numitor comun. Numitorul este deja cunoscut. Discuția este despre dacă vrem să acceptăm numitorul comun.

Apropo de studiile științifice la care a avut acces și pe care le-a înțeles (cum a putut) fiecare: lizina nu este nici pe departe cel mai atractiv aminoacid pentru crap, ci este mai degrabă "neutru". Apoi, ideea de a avea în practică o nadă "inertă" (agar-agar) în care să "punem cu pipeta" aminoacizi nu este susținută de niciunul dintre studiile pe care le-am citit. Dar poate ai avut acces la alte materiale sau poate că în căutarea boilies-ului suprem, ți s-a părut o cale de urmat "alchimia aminoacizilor esențiali".

Legat de litera vs. spiritul legii, poate ar trebui să invocăm spiritele când mergem la pescuit și să ignorăm legile chimiei, fizicii etc. Cine știe, poate așa vom face ca substanțe insolubile în apă să devină solubile. Vom face ca substanțe care nu sunt detectate de crap să devină atractanți. Vom face ca într-un boilies să între 120% ingrediente. Vom face ca peștii care nu există în lac să ajungă pe saltea.

Deși ambele explicații pe care le-ai enunțat sunt corecte, nu vin să susțină teoria selecției crapilor după talie pe baza semnalelor chimice. Încerc să explic mai jos.

Am înțeles bine că doar de trei ori li s-a dat șrot de soia? Acest comportament al celor șase crapi mari - reacția la șrotul de soia - s-a repetat de fiecare dată (de cele trei ori)? Toți cei șase au răspuns la fel? La șrotul de floarea soarelui nu s-a constatat niciodată ceva similar? Ai fost prezent la fiecare hrănire (cele trei cu șrot de soia și toate celelalte cu șrot de floarea soarelui)? De fiecare dată când s-a aruncat hrană, știi cu siguranță că exemplarele mari se aflau în capătul celălalt al lacului? Șrotul era uscat sau preparat în vreun fel? Atunci când se făcea hrănirea cu cele două tipuri de șrot (în primul an), exista hrană naturală în lac?

Dacă peștii mari stăteau la 90m (aproximativ) de locul în care aruncați hrana, este puțin probabil (spre imposibil) ca în mai puțin de 30 de secunde semnalele chimice de la soia - mai ales dacă șrotul era uscat și nefermentat - să ajungă până la crapi și aceștia să parcurgă distanța înapoi până la sursă pentru a se hrăni.

Înțeleg că peștii mici au fost alungați de exemplarele mari. Asta înseamnă că șrotul de soia atrăgea și peștii de talie mică, nu i-a respins pe unii și i-a atras pe alții.

Chiar și fără răspunsurile la întrebările de mai sus, concluzia mea este că nu avem de-a face cu selecția peștilor mari de mici prin valoarea proteică (nutritivă) superioară a șrotului de soia față de cel de floarea soarelui.

Aici avem de-a face într-adevăr cu o selecție dar este una fizico-mecanică. Pe același principiu încercăm să selectăm crapi mari, prin momeală și mecanica monturii. În cele relatate de pe lacul Suica, este firesc ca un ciortan de 4-8 ori mai mic să nu poată mânca hrană de dimensiuni mari. Și ciortanului mic, și ciortanului mare le place proteina, numai că "forma de prezentare" o făcea inaccesibilă celor de talie mică.

Doar eu le-am dat șrot de soia, doar de 3 ori (îmi făcea plăcere sa vad cum mănâncă) nu am mai încercat pentru ai proteja pe cei mai mici. Intre timp am ridicat nivelul apei cu 70cm deci nici nu mai pot vizualiza.
Șrot de Florea Soarelui era uscata deci multa celuloza dar cu metionina mai multa care normal ar fi un "bonus" fata de lizina. Nu am observat fenomenul.
Șrot soia uscat deci tratat termic 38% proteina; 2,7% Lizina; 3% Ca, așa scria pe ambalaj
Crapii mari stau sub 3 corcoduși, mănâncă cu plăcere fructele când cad in apa.
Hrana naturala nu prea mai exista (anul asta trebuie sa-i rărim) de vreo 4 ani de aceea le dam sa mănânce.
Nu am spus ca șrotul de soia la atras, pentru mine forfota crapilor mai mici i-a atras pe cei mari ce m-a frapat este "virulenta" cu care i-a alungat pe cei mici, ce le-a plăcut/i-a obligat sa se bata habar nu am!
Pescuit Șuica: eu foloseam o boaba porumb si una de plastic, prietenul meu un peștișor 20mm direct pe cârlig ca la biban ambii cârlig de 8
Mai am si alte observații dar aștept rezultatul analizelor bilelor mele

Victor vreau sa te intreb daca tu ai incercatvreodata sa transpui rezultatele testelor de laborator,studiilor stiintifice,etc. In pescuit?! Dupa cate am inteles tu pescuiesti cu ready made?

Ți se pare mai interesant să vorbim despre mine decât despre "amprenta chimică" care se modifică în permanență dar rămâne aceeași?

Așa e, acum pescuiesc cu ready made-uri, respectiv Complex-T din sezonul trecut și Source, după ce am pescuit cu home made-uri (ale mele sau ale altora) și înainte, la început, tot cu ready made-uri.

Am trecut și eu prin etapa "rețetelor magice" și "ingredientelor minune" care fac și desfac "vrăjile" crapului. Am constatat cu surprindere că doar eu eram cel vrăjit. Crapii, în schimb, nu erau impresionați de poveștile care circulau și circulă în lumea nadelor, cum ar fi:

• "boilies-ul acesta este pentru pește mare"
• "boilies-ul acesta creează dependență"
• "boilies-ul acesta imită hrana naturală"
• "boilies-ul acesta (cu făină de pește) ține la distanță alte specii de pești omnivori/carnivori"
• "boilies-ul acesta este optimizat pentru apele din România"
• "boilies-ul acesta conține ingrediente care îi generează purgație crapului pentru a-l face să nu se mai oprească din mâncat"
• "această aromă este, de la caz la caz, pentru apă rece sau caldă"
• "la fel ca omul, crapul are nevoie de surplus de proteine în sezonul rece"
• "crapul asociază boilies-ul cu pericolul"

și este foarte lungă lista cu bazaconiile pe care le-am auzit de-a lungul timpului.

Mă folosesc de tot ce am citit și înțeles din materialele cu valoare științifică - nu doar cele strict legate de pescuit/piscicultură, ci și alte domenii - încercând să-mi explic ce se întâmplă pe baltă (fie că vorbim despre observațiile mele sau ale altora) și să-mi maximizez șansele reușitei (localizare, momeală, montură, nadă, echipamente).

Dar să știi că și dacă n-aș fi ținut o lansetă în mână până acum, uleiul tot nu s-ar fi amestecat cu apa, crapul nu ar fi avut altă fiziologie, densitatea maximă a apei tot la temperatura de 3,98 °C ar fi fost și plumbul tot la 45° ar fi trebuit să plece pentru a obține distanța maximă în lansare. Toate astea nu țin de ce am făcut sau n-am făcut eu.

Acum, că m-ai luat la întrebări, îmi permiți și mie câteva? Tu de unde îți iei informațiile? Ai afirmat că studiile sunt doar un punct de plecare. Cum parcurgi restul drumului, cu ce completezi informațiile lipsă? Cu ce observi pe baltă? Cu ce ai auzit de la alți pescari? Cu ce îți spun firmele de nadă?

Încerc să-ți anticipez următoarea întrebare: câte concursuri de pescuit am câștigat?

Serios acum, propun să revenim cu discuția la subiect, poate mai apar lucruri interesante pe parcurs.

Victor, iti multumesc pt.dojeneala parinteasca ,totusi avem,cred,o varsta apropiata.
In ce priveste urmatoarea intrebare nu ai nimerit-o deloc,am mai scris aici ca nu dau doi bani pe concursuri,nu vand nimic si nu am nici un fel de interes.Tot ce scriu este parerea mea personala,nu vreau sa influentez pe nimeni nici intr-un fel,imi spun doar punctul de vedere.Tot ce am scris aici provine din experienta personala sau a altor pescari cunoscuti mie.Firmele de nada ce spun nu prea ma intereseaza,pt.ca nu mai folosesc ingrediente traditionale aflate in oferta acestor firme.Am ajuns la concluzia,ca pt.realizarea boiliesului perfect aceste ingrediente nu sunt suficiente.
In rest sunt de acord cu ce ai scris tu acolo la punctulete!

Cred ca acest topic ar trebui sa se numeasca "teoria ping pong" sau "to be or not to be".

Acum lasand gluma la o parte, discutii de genul acesta imi arata inca o data de ce iubesc eu atat de mult pescuitul: sunt atatea necunoscute si atata suspans la fiecare partida incat nici o teorie, experiment stintific sau alte axiome de acest gen nu o sa le gaseasca raspuns niciodata. De ce cred asta? Pentru ca partenerii nostri, respectiv crapii, sunt si ele niste fiinte care fac ce vor ei, inoata unde vor ei, mananca cand si ce vor ei si nu ceea ce vor niste oameni in halate albe sau niste baietii care stau pe mal cu echipamente de mii de euro si nada HNV.

Spunea cineva in acest topic parca ca atunci cand pescuitul va deveni stinta exacta se lasa. Stai linistit, nu exista acest pericol. Poate doar cand vor disparea toti crapii din lume si vor fi inlocuiti de niste robotei preprogramati sa faca ce vrem noi.

Teoria boiliesurilor HNV este importanta in primul rand pentru cultura generala pe care ar trebui sa o aiba orice pescar de crap. Este bine sa stii de unde provine si cum au gandit-o cei de la care a plecat. Iar atunci cand cineva care s-a apucat ieri de pescuit si de produs nada si astazi incearca sa te convinga sa cumperi nada lui de doi lei la pret de zece lei doar pentru ca iti spune ca este HNV, singura ta reactie sa fie un zambet.

In rest ingredientul minune, Increderea, este tot ce ai nevoie. A, si sa nu uit: o montura choddy si un pop-up alb

Horațiu,

Cu riscul de a-ți strica seara și plăcerea pescuitului, repet: crapii nu au voință. Nu acționează voluntar (rațional, conștient), doar reacționează la mediul în care trăiesc.

Castingul aproape a devenit știință exactă - mă refer la cei care fac performanță și știu inclusiv ce mușchi implică fiecare etapă a mișcării, brațul forței, moment, accelerație, inerție - și cu toate astea, văd că fenomenul atrage din ce în ce mai mulți pescari. N-am auzit încă pe nimeni care să spună "acum că am învățat și știu cum să arunc 200m, mă apuc de ping-pong".

Dacă știi ce să nu pui în boilies, că nu are efect, indiferent de marketingul făcut în jurul ingredientelor respective, îți va dispărea plăcerea de a-ți rula propriile rețete? Dacă știi ce să faci pentru a prinde de fiecare dată peștii pe care ți-i dorești, pescuitul devine plictisitor? Dacă știi ce să faci pentru a prinde pește când celelalte standuri se uită la lansete, pescuitul devine neinteresant?

Până la urmă, pescuitul este despre plăcerea de a nu prinde pește? Ar trebui să mă bucur că în "competiția" cu peștele, a ieșit cum am vrut eu sau cum a "vrut" crapul?

Acum ceva vreme am citit asta:În traducere: există o linie fină între a pescui și a sta pe mal ca un idiot.

De care parte a liniei te afli, depinde de informațiile și experiența pe care le ai. În ceea ce mă privește, când mă duc pe baltă, doresc să pescuiesc, nu doar să stau pe mal.

Fara nici un risc de ati strica buna dispozitie eu cred ca au inclusiv memorie si capacitatea de a invata iar toate studile stintifice care sustin contrariul sunt gresite.



Ce legatura are acesta activitate sportiv-recreativa cu pescuitul?



Uneori da.



Partea frumoasa in pescuit este ca oricate informatii si experienta ai avea oricum o sa vizitezi ambele parti ale liniei