Gusti scrie:
Este uimitor ce rata de crestere pot avea pesti in acel lac si de retinut asociatia care administreaza lacul nu furajeaza acei pesti. Practic sint la"mina pescarilor"
Gusti, cred ca aparitia exemplarelor de crapi foarte mari din unele lacuri croate sau maghiare se datoreaza in special pescarilor. Nadirea masiva facuta aproape zilnic, in timpul sezonului, are o contributie esentiala, chiar daca lacurile nu sunt furajate. Faptul ca lacurile sunt pescuite intens si fiecare pescar nadeste cu zeci de kilograme de nada pe parcursul unei partide inseamna ca pestii din lac primesc tone de nada in fiecare luna. Nici nu mai e nevoie de alta furajare.
In Anglia, de cand a luat amploare pescuitul cu boiliesuri si pelete, a crescut recordul national pentru toate speciile care consuma boiliesuri si pelete, de la crap si mreana la clean, platica sau lin. Doar datorita pescarilor.
Ca sa revin la situatia de la Varlaam, pe care o folosesc ca exemplu pentru ca cunosc foarte bine, unul dintre lacuri (Sectorul A) se pescuieste bine cu nada putina, celalalt (Sectorul B) se pescuieste bine cu nada multa. Interesul administratiei nu este sa convinga pescarii sa arunce nada in apa, e ca lumea sa prinda peste, asa ca pescarilor de pe Sectorul A le spunem sa fie cat mai prudenti cu nadirea grea, iar celor de pe Sectorul B le spunem sa fie pregatiti cu nada suficienta. Lacurile nu sunt furajate.
Deocamdata, Sectorul A are crapi mai mari, iar gradul de ocupare e mai ridicat. Cand Sectorul B va avea un grad de ocupare similar, probabil ca va ajunge sa aiba crapi mai mari decat Sectorul A, datorita faptului ca primeste mai multa nada, desi initial era un decalaj mare intre crapii din cele doua lacuri. Decalajul e pe cale sa dispara si s-ar putea chiar sa se inverseze!