APE RECI, LOCURI FIERBINTI

Pestele a raspuns de la prima partida. Aveam sarituri pe zona nadita chiar in timp ce ne instalam tabara, inainte sa aruncam lansetele. Destul de repede, am prins si crapii de doua cifre pe care ii asteptam, iar media capturilor era pe la 7-8kg. Nadirea cu bile si pelete mari, fara seminte, facuse sa depasim etapa ciortanilor, care nu ne-au mai deranjat. Pescuiam in marginea unei intinderi de plaur cu adancimi variabile, de la 1,5 la 3 metri. Marginea plaurului avea o multime de agataturi, inclusiv o teava de metal ramasa de la vechea draga, care nu putuse fi recuperata de vanatorii de fier vechi (alintati „magnetii") si era inevitabil sa pierdem peste. Grija noastra era sa pierdem cat mai putin.  Stilul de pescuit care se potrivea cel mai bine era plantat si blocat! Ca sa ajungi la structuri aflate la 200 de metri sau ca sa pui o montura in gura de intrare a unui canal de plaur, canal care nici macar nu se vedea de pe mal, nu aveai decat solutia plantatului. Avantajul era ca puteam folosi un echipament solid. Lansete robuste, mulinete de forta, un rod-pod bine ancorat de sol, fir principal foarte gros, plumbi-ventuza de minim 140g. Era un stil hit & hold, care pe care. Crapul trebuia tinut pe loc din clipa in care se intepa si tras afara din agatatura. Daca il lasai sa ia viteza, se ingropa in stuf sau sub plaur si il pierdeai.

Partidele din mai au fost un ca tipar pentru ceea ce a urmat tot anul, ca si in cea mai mare parte a anului urmator. Luna de luna, faceam macar una-doua partide de 48-72 de ore, in paralel cu pescuitul pe alte lacuri. Bateam aceleasi locuri si prindeam de fiecare data multumitor, ocaziile cand nu luam macar un crap de cel putin 10kg fiind rare. Nu mai era nevoie de prenadiri. Invatasem „locurile fierbinti" si crapii invatasera si ei ca acolo gaseste frecvent o mancare buna. Odata ce descopereau ca s-a pus masa, trasaturile erau constante. Sa nu se inteleaga ca pescuitul devenise lejer. N-a fost niciodata asa. A existat o doza de incertitudine in fiecare partida si, daca greseai, suportai consecintele. Am schimbat compozitia nadei in multe randuri, pentru teste, si, pe langa boiliesuri si pelete, am folosit si seminte. Am prins parca mai mult ca oricand, dar media de greutate a scazut drastic. Asa ca am renuntat la ele, cu exceptia canepei si a amestecurilor de seminte mici, pe care le foloseam insa doar in sezonul rece.

Alteori, aparent fara a gresi cu nimic, pescuitul putea fi dificil. Intr-un an, la sfarsit de noiembrie, am facut o partida de patru zile de ore pe un loc cunoscut. Apa nu era foarte rece, nivelul lacului crescuse cu 50cm, aveam adancimi suficiente si pestele ar fi trebuit inca sa se hraneasca. N-am prins nimic in primele 24 de ore. Lacul era mort, vremea era foarte umeda, aerul parea lichid. Aparent, conditii bune, dar fara vreun rezultat. In a doua noapte, am luat un crap, iar peste zi, inca unul. Curios, vadurile cele mai productive nu dadeau nimic, pestii venisera la intamplare, din zone diferite. Ce era de facut? Presupunand ca pestele nu plecase sa ierneze pe gropi si statea inca sub plaurul din fata noastra, am inceput sa mutam lansetele metru cu metru pe toata marginea lui. Cautam un punct in care era dispus sa traga. Am pus monturi rigide articulate, cu carlige mici si pop-up-uri de 14mm, iar ca nada i-am dat pelete inmuiate in lichide nutritive si bile moi, taiate bucati. A iesit o pasta vascoasa, un boilie shake parca facut sa il bei cu paiul. Schimbarea a functionat. Am inceput sa avem trasaturi mai dese si mai grupate si, cum gaseam un loc bun (erau alte locuri decat cele de pana atunci, desi nu se deosebeau cu nimic), aduceam si alte lansete mai aproape de el. In a treia zi mi-am golit geanta de lichide nutritive si boiliesuri de carlig, hidratate de luni bune si tinute pentru „situatii speciale", le-am amestecat cu pelete si le-am dat in balta. Venise situatia speciala. Pestele manca tot mai bine si, in a patra zi, au aparut nu numai crapii de doua cifre, dar - spectacol rar - sariturile pe locul nadit. Sarituri ca vara, la sfarsit de noiembrie, pe o apa de 10 grade Celsius!