INREGISTRAREA DATELOR

In pescuitul plantat, interpretarea sonarului este un lucru care poate face diferenta intre succes si esec. Am discutat despre ea in detaliu intr-un alt articol. Interpretarea sonarului nu este insa totul. A sti sa interpretam ceea ce vedem pe ecranul sonarului am putea spune ca este doar jumatatea drumului. Oricat de performant ar fi sonarul prin tehnologiile incorporate, modurile de vizualizare, rezolutia afisajului si calitatea imaginii, ceea ce vedem la un moment dat pe ecran este doar o foarte mica parte din zona de pescuit, din intinderea de apa pe care ne aflam. Putem marca anumite zone sau locuri de interes - structuri, substrat tare sau moale, praguri, platouri etc. - dar nu putem fi siguri ca am identificat tot ce se afla sub apa. Totodata, numarul marcajelor (in engleza, waypoints; in romana, le putem numi repere sau puncte de interes) cresc cu fiecare nou loc pe care il consideram interesant. Prin urmare, va fi destul de greu sa le organizam si sa le vizualizam pe ecranul a carui dimensiune este limitata si destul de mica pentru cele mai multe dintre sonare. Mai mult, chiar daca am scanat cu sonarul toata zona din mal in mal, este practic imposibil sa avem o imagine mentala a intregului substrat. In acest punct vom fi nevoiti sa parcurgem si cealalta jumatate a drumului - harta batimetrica.

Harta batimetrica (in engleza, bathymetric chart) este reprezentarea topografica, prin curbe de nivel, a ceea ce se afla sub apa. Numai ca in loc de altitudini, asa acum sunt reprezentate in hartile topografice obisnuite, avem adancimi. Producatorii de sonare pun la dispozitie harti pentru anumite lacuri. Daca avem norocul ca sonarul nostru sa fie compatibil cu respectivele harti, iar apa pe care pescuim sa fie deja cartografiata, nu trebuie decat sa cumparam cardul SD (sau micro SD) cu harta respectiva si sa o incarcam in sonar. Daca in schimb, nu exista o harta pentru apele pe care pescuim, cum este cel mai probabil cazul apelor din Romania, vom fi nevoiti sa ne construim singuri harta. Chiar si in cazul fericit in care lacul respectiv este deja cartografiat, poate fi util sa avem propria harta. In timp, pot aparea schimbari in forma lacului, in forma si structura substratului si chiar obiecte scufundate. Dar chiar daca lacul nu sufera modificari semnificative fata de momentul in care s-a realizat harta pusa la dispozitie de producatorul sonarului, generand propria harta vom avea si vizualizarea tridimensionala interactiva a substratului. Reprezentarea 3D ne ofera practic posibilitatea sa investigam substratul ca si cum n-ar fi apa si ne-am plimba pe fundul lacului. Vom discuta mai tarziu despre harta 3D interactiva. Revenind la generarea si folosirea hartii batimetrice, intregul proces se parcurge in trei pasi: (1) se scaneaza zona pe care dorim sa o cartografiem, setand sonarul sa salveze pe cardul extern de memorie datele receptionate de sonda acustica; (2) datele se importa in aplicatii software dedicate; (3) se genereaza harta in aplicatia software si se exporta in sonar prin intermediul cardului extern de memorie.

Primul pas - inregistrarea datelor - este cel care necesita cel mai mult timp si, totodata, este cel mai important. Cu cat suprafata pe care dorim sa o cartografiem este mai mare si cu cat vrem sa avem cat mai multe detalii, asigurandu-ne ca am acoperit intreaga zona, cu atat timpul necesar acestei prime etape este mai mare. Totodata, scanarea zonei trebuie facuta cu rigurozitate deoarece orice eventuala eroare va fi preluata in pasii urmatori si creste riscul ca rezultatul final - harta batimetrica - sa nu reflecte realitatea. In acest sens, sunt cateva elemente care trebuie luate in calcul. Nivelul apei si adancimea pot sa difere de la o scanare la alta. Pentru a acoperi zone mari, cel mai probabil vor fi necesare mai multe sesiuni si chiar mai multe persoane care sa sondeze in paralel. Este posibil ca nivelul apei sa fie mai scazut sau mai crescut de la o scanare la alta. Totodata, daca pentru culegerea datelor s-au folosit mai multe sonare, barci si suporturi pentru sonar, adancimea la care se afla sonda acustica poate sa difere de la caz la caz. Prin urmare, trebuie sa se tina cont de eventualele variatii ale nivelului apei si de adancimile la care s-au aflat sondele acustice astfel incat la urmatorul pas, in aplicatia software, sa se compenseze diferentele. Un alt parametru care trebuie avut in vedere si despre care vom vorbi imediat in detaliu este gain. Pentru moment retinem doar ca joaca un rol important in reprezentarea corecta a duritatii substratului.